TOT ce este greșit sau periculos la proiectul de lege privind funcționarea SRI (PressHub)
Proiectul de lege pentru organizarea și funcționarea SRI, prezentat săptămâna trecută de G4Media și asumat, între timp, atât de președintele României, cât și de premier ca pe „un prim draft” care va fi corectat, conține numeroase prevederi neconstituționale sau de-a dreptul abuzive.
Un specialist bun cunoscător al serviciilor secrete din România, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a explicat pentru PressHUB care sunt schimbările grave sau periculoase care ar urma să fie aduse actualului mod de funcționare a Serviciului de Român de Informații dacă „draftul” ajuns la public ar trece ca atare de Parlament.
La articolul 5, litera a), proiecte de lege prevede că SRI este autoritate națională în următoarele domenii: „prevenirea și combaterea terorismului”.
Precizarea specialistului: Terorismul, în diversele lui forme definite de lege, constituie infracțiune și se combate de către DIICOT și instanțele competente. Prin această prevedere, SRI suprapune competențele sale peste cele pe care le au deja procurorii și instanțele.
La articolul 7, litera h): SRI „asigură avizarea și acreditarea operațiunilor de producție, comercializare, import sau export a aparaturii de interceptare și înregistrare a comunicațiilor”.
Închipuiți-vă ce vulnerabilitate este de fapt atunci când caracteristicile tuturor sistemelor de interceptare din țară sunt în mâna unui singur grup de oameni, care pot trăda la un moment dat informații către spioni din alta țară.
Articolul 14: „Serviciul poate iniția proiecte de acte normative care au legătura cu domeniul său de activitate”
Precizare specialistului: Prin acest articol, SRI dobândește drept de inițiativă legislativă, în condițiile în care, în prezent, nici Parchetul General și nici Înalta Curte de Casație și Justiție nu dispun de asemenea prerogative.
De altfel, articolul respectiv încalcă Constituția. Legea fundamentală prevede, în prezent, că au drept de inițiativă legislativă doar Guvernul, Parlamentul și minimum 100.000 de cetățeni care semnează împreună un proiect.
Continuarea, pe pagina PressHub.
Cine a scurs draftul de legi ale securității naționale în presă trebuie decorat, nu amenințat – Interviu (SpotMedia)
Președintele Klaus Iohannis a insistat că știe cine a scurs în presă ceea ce el numește doar un draft al legilor privind securitatea națională, despre care nici nu ar trebui să vorbim.
Și, totuși, chiar dacă s-ar limita la jumătate din lucrurile foarte grave care sunt puse acolo, chiar și așa lucrurile stau foarte rău, pentru că, de fapt, principiul esențial ar fi demilitarizarea instituțiilor respective, nu să le dai mai multă putere, spune politologul Andrei Țăranu.
Acel proiect a fost făcut inițial de instituțiile care urmează să fie beneficiarele acestei legi.
Or, asta generează un conflict de interese foarte mare, având în vedere faptul că instituțiile de siguranță națională trebuie să fie sub un control civil, al Parlamentului sau al altor instituții democratice. Acest lucru nu se întâmplă, din contra, așa cum apare pentru SRI și SIE, ele sunt practic scoase complet de sub autoritatea statului, sunt într-o situație de impunitate.
Ne-am putea imagina ce s-ar fi întâmplat dacă acest draft nu ar fi existat, în primul rând, și ar fi ajuns deja în faza de proiect. Adică ar fi fost în mâna Guvernului, care îl trimitea la Parlament, în condițiile în care Guvernul are o majoritate de 70 – 75% în Parlament, și după 45 de zile în care ar fi urmat consultarea publică, de cele mai multe ori nu este luată în calcul de către decidenți, și ar fi devenit legi.
Multe dintre elementele din draft nu ar fi fost cunoscute și ne-am fi trezit cu aceste legi, care atentează la libertățile cetățenești, care și așa au devenit puține după pandemie și odată cu începutul războiului.
Integral, pe SpotMedia.
Raport: Tot mai mulţi români regretă comunismul: „Evaluarea pozitivă a perioadei comuniste apare inclusiv în rândul claselor de mijloc” (Adevărul)
Democraţie de calitate redusă, inegalităţi mari la venituri, educaţie şi sănătate precare. Pe scurt, acestea sunt marile probleme ale ţării, arată cel mai recent raport al Fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung, care atrage atenţia că o proporţie covârşitoare din populaţie consideră că ducea o viaţă mai bună în comunism, evaluarea pozitivă din punct de vedere social şi economic a perioadei comuniste apărând inclusiv în rândul claselor de mijloc.
România este ţara cu cea mai pronunţată inegalitate de venituri dintre cele 27 de state membre. Şansele unei persoane de a avea o viaţă lungă şi o calitate a vieţii decentă depind într-o măsură extrem de ridicată de locul şi de familia de provenienţă. Vârsta, etnia, nivelul de bunăstare al părinţilor, nivelul de dezvoltare al localităţii şi regiunii sunt atribute care prezic nivelul de educaţie şi profesia unei persoane, iar acestea îi determină în mare măsură calitatea vieţii, se arată în Raportul „Atitudini şi valori de tip progresist în România”, publicat zilele acestea de Fundaţia Friedrich Ebert Stiftung.
Acesta a fost realizat de trei universitari. Doi dintre aceştia sunt clujeni, respectiv prof dr. Gabriel Bădescu, directorul Centrului pentru Studiul Democraţiei al Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, şi lector dr. Sorin Gog, sociolog, cadru didactic la aceeaşi instituţie de învăţământ superior, iar unul din Capitală, conf. dr. Claudiu Tufiş, cadru didactic universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti.
Potrivit acestora, deşi evoluţia României a fost cel puţin satisfăcătoare faţă de momentul aderării la UE, acum 15 ani, există câteva argumente puternice în favoarea unor schimbări majore de direcţie în politicile publice. Iar accentul ar trebui pus pe inovaţie şi pe creşterea calificării forţei de muncă, pe reducerea inegalităţilor, pe întărirea coeziunii sociale şi a calităţii guvernării.
Pe larg, în Adevărul.
„Cum să-ți dai tu sângele bun la alți oameni?” Tinerii care încearcă să convingă românii să doneze mai mult sânge (PressOne)
România rămâne codașă în Europa și la capitolul donării de sânge. Ultima statistică a unui studiu european realizat în 2019 ne arată un procent dureros: doar 1,7% dintre români donează sânge.
Conform banca-de-sânge.ro, în medie în România ar fi nevoie de 500.000 de unități de sânge anual, iar la fiecare două secunde o persoană are nevoie de sânge.
Românii donează de zece ori mai puțin decât danezii, de nouă ori mai puțin decât britanicii și de șapte ori mai puțin decât olandezii. Cel mai bine se situează Austria: 66% din populație a donat, cel puțin odată în viață, sânge.
Vestea și mai proastă e că tinerii nu par să fie mai interesați de donare decât persoanele mai în vârstă, deși au semnificativ mai puține restricții în acest sens.
PressOne a încercat să afle de ce, după nenumărate campanii și apeluri la donare de sânge, și chiar o mobilizare generalizată în cazul unor situații tragice precum incendiul de la Colectiv, camerele de donare sunt în continuare goale și a vorbit cu tinerii care încearcă să schimbe acest lucru.
Citiți articolul original pe
