Analiză | Dosarul 10 August – Istoria unui eșec anunțat. Infracțiuni care se prescriu în două zile (Europa Liberă)
Procurorii Parchetului General au trimis în instanță dosarul privind reprimarea manifestației spontane din 10 august 2018, la cinci ani fără două zile de la evenimente. O anchetă lungă, care luptă acum cu cronometrul prescripției.
Procurorii militari îi acuză pe 16 jandarmi din forțele de ordine de abuz în serviciu, fals și purtare abuzivă.
Anchetatorii susțin că, pe 10 august 2018, la ora 23:11, comandanții și coordonatorii forțelor de intervenție, coloneii Laurențiu Cazan, Sebastian Cucoș și Ionuț Sindile au ordonat ilegal „intervenția în forță în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piața Victoriei (aproximativ 30.000 persoane), intervenție pe care ulterior au și condus-o.”
Rezultatul? 433 de manifestanți au avut nevoie de una până la 50 de zile de îngrijiri medicale.
Doru Oprea a fost printre cei care au ajuns la spital în acea noapte. Lui Doru Oprea i-a intrat în picior capacul unei grenade de gaze lacrimogene. A stat internat zece zile și a fost supus unor intervenții chirurgicale.
„Ce aș mai putea spune la 5 ani de la evenimente despre ce a făcut Justiția? Eu nu mai am nicio așteptare de la ea”, comentează, pentru Europa Liberă, Doru Oprea, anunțul parchetului de marți, 8 august 2023.
Lui Doru Oprea, viața i s-a complicat. În spital, a luat o bacterie și a durat luni de zile până a scăpat de ea. A decis să părăsească România.
La aproape cinci ani de la evenimente, și un an în care mii de dosare au fost închise din cauza prescripției, una din întrebările victimelor este când va apărea prescrierea răspunderii penale în cazul jandarmilor trimiși în judecată în Dosarul 10 August.
Prima prescripție care s-ar împlini ar fi pentru infracțiunea de purtare abuzivă. Termenul acesteia este, conform mai multor juriști, de 5 ani. Pentru celelalte două infracțiuni, termenul ar fi de 8 ani, scrie Europa Liberă.
Pro şi contra pachetului de măsuri fiscale. Întrebarea strategică este: Trebuie sau nu eliminate facilităţile fiscale sectoriale şi închise porţile pentru evaziunea la contribuţiile sociale? (Ziarul Financiar)
Cea mai mare parte a pachetului fiscal menit să corecteze derapajul bugetului public din 2023 este compusă din două măsuri care au în spate întrebări strategice.
În primul rând, eliminarea facilităţilor pentru IT, constructori şi industria alimentară, criticate de macroeconomişti pentru că reprezintă o discriminare faţă de alţi contribuabili din alte sectoare. În al doilea rând, reducerea pragului la microîntreprinderi şi creşterea contribuţiilor sociale la PFA-uri şi profesii liberale.
În acest moment, 1 milion de angajaţi din România nu plătesc impozit pe venit şi aproape 900.000 nu plătesc contribuţii la sănătate, cu un impact bugetar total de 2 mld. euro. În aceeaşi vreme, orice angajat din România beneficiază însă de serviciile medicale care sunt decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Economişti şi consultanţi fiscali de top spun că nedreptăţile fiscale trebuie eliminate, sectoarele afectate spun că eliminarea excepţiilor le aduce daune.
Continuarea în Ziarul Financiar.
Consultanții politici din spatele lui Nicolae Ciucă și PNL. Cine a primit peste 1,2 milioane de euro în ultimul an de la liberali (Libertatea)
PNL a plătit de 13 ori mai mulți bani pentru consultanță politică după ce conducerea partidului a fost preluată de Nicolae Ciucă și Lucian Bode. În primele cinci luni din 2023, liberalii au cheltuit mai mult decât în tot anul 2022.
Aproape două milioane de euro (9,6 milioane de lei) a fost factura plătită de partide pentru consultanță politică în 2022. Toți banii provin de la bugetul de stat sub formă de subvenție.
Liberalii au achitat, în 2022, peste trei milioane de lei (aproximativ 600.000 de euro) firmelor angajate să îi consilieze politic. PSD conduce topul cu plăți de aproape cinci milioane de lei (un milion de euro) pentru consultanță politică, iar USR se află pe poziția a treia, cu 1,49 de milioane de lei (300.000 de euro).
În documentele consultate de Libertatea, PNL a plătit către firma SC Avandor Labs SRL peste 2,27 de milioane de lei anul trecut. Sunt 16 facturi achitate în 2022, toate după luna iunie, când a fost instalată la putere noua conducere în partid. Firma de consultanță politică are trei asociați: Deak Marius Zsolt cu 52,5%, Roată Georgiana cu 40% și Stan Roxana cu 7,5%. Ca administrator apare Deak Mălureanu Suzana Adelina. Marius Deak se prezintă pe site-ul firmei că are o experiență de peste 20 de ani în marketing digital, fiind „unul dintre pionierii pieței românești de publicitate online, fiind creatorul algoritmilor Avandor”. El este fondatorul și directorul de strategie al firmei Green Pixel.
Ministerul Apărării a anulat licitația pentru corvete. Istoria unui eșec strategic pentru România (HotNews.ro)
Ministerul Apărării a anunțat anularea licitației pentru corvete, câștigată de Naval Group în 2019.
Potrivit Armatei, compania franceză nu a semnat acordul-cadru, și nu au fost identificate fonduri necesare (+ 50 milioane euro) declarării ca fiind câștigător a companiei de pe locul următor, adică Damen.
În 2018 România lansa o licitație pentru achiziția a patru corvete noi construite în România și modernizarea celor două fregate Tip 22 din dotarea Forțelor Navale. Condițiile esențiale? Toate navele să fie construite în România, prima navă în termen de 3 ani de la semnarea contractului, iar toate navele să fie gata până în șapte ani, reamintește HotNews.ro.
În 2019, MApN acorda contractul asocierii Naval Group – Șantierul Naval Constanța care a venit cu o ofertă de 1,2 miliarde de euro, cu doar 50 de milioane de euro în fața grupului Damen, care are în România două șantiere navale la Galați și Mangalia, șantiere unde produce nave pentru export, inclusiv militare.
Cum explică Administrația Prezidențială autorizarea companiei chineze Lenovo de a participa la rețeaua 5G din România: Organizația se află sub legile din Hong Kong, care se bazează pe statul de drept și independența sistemului judiciar (G4Media)
Administrația Prezidențială explică, într-un răspuns pentru G4Media.ro, de ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a avizat decizia Guvernului de a autoriza compania chineză Lenovo să participe la rețeaua 5G din România: organizația funcționează sub legile din Hong Kong, care se bazează pe statul de drept și independența sistemului judiciar, în temeiul principiului „o țară, două sisteme”.
Guvernul României a autorizat compania chineză Lenovo să participe la rețeaua 5G din România printr-o decizie luată în 19 iulie și publicată în Monitorul Oficial nr. 664. Decizia de a permite companiei chineze a fost dată în condițiile în care România are din 2021 o lege special creată pentru a ține la distanță companiile chineze, din cauza suspiciunilor majore privind implicarea statului comunist chinez în activități de spionaj tehnologic.
Hong Kong are un statut special, diferit de cel al altor orașe din China. O parte din oraș a intrat sub jurisdicție britanică în urma războiului din 1842. Mai târziu, China a concesionat pentru 99 de ani Marii Britanii și restul orașului – așa-numitele Teritorii Noi.
Cele două părți au ajung la un acord în 1984, conform căruia Hong Kong urma să se întoarcă la China în 1997, dar să funcționeze după principiul „o țară, două sisteme”. Astfel, Hong Kong se bucură de „un grad ridicat de autonomie, cu excepția politicii externe și apărării” pentru 50 de ani.
Prin urmare, Hong Kong are un sistem legal propriu, granițe proprii și drepturi garantate, precum dreptul la adunare și dreptul la liberă exprimare.
Vaccinarea pierde teren. Autoritățile caută soluții pentru a face față influenței tot mai mari a antivacciniștilor (Adevărul)
În ultimii 11 ani, numărul copiilor sub 1 an vaccinați contra difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei şi a rujeolei (pojarului) – boli care pot duce la deces – a scăzut cu circa 10%, la puțin peste 80%. Cauza principală: creşterea influenţei mişcării antivaccinare. Din acest motiv, autoritățile pun la cale o Strategie națională de imunizare. 12 țări din UE/SEE aplică vaccinarea obligatorie a copiilor împotriva anumitor boli.
Planul de acțiuni prevede ca, până în 2024, Parlamentul să aprobe legea vaccinării și a legislației care susține vaccinarea pe parcursul întregii vieți, inclusiv prin mecanisme de compensare.
Dr. Anca Bălan, medic de familie, doctor în științe medicale, fost vicepreședinte la SNMF, detaliază cauzele pentru care tot mai mulți români sunt reticenți în fața vaccinării copiilor lor: „O explicație ține de neîncrederea românilor în instituțiile statului și în ceva care pare cumva impus din exterior. Dar o primă breșă s-a creat după 1989, când, la un moment dat, s-a cerut acordul părintelui pentru vaccinare, pornindu-se de la ideea că fiecare om este conștient de binele și de răul care se pot întâmpla. Numai că, din păcate, noi nu eram formați în această idee democratică“.
Un al doilea motiv ține de inconstanța în aprovizionarea cu seruri, iar vina aparține statului. „Acum 10 ani aveam – cu mici excepții – dozele de vaccin necesare. În ultimii doi-trei ani, apar fluctuații în care, chiar dacă părintele vrea să-și vaccineze copilul, noi nu avem vaccin la vârsta prevăzută în calendarul de vaccinare. Și atunci, un părinte începe să nu mai aibă încredere“.
Cât privește mișcarea antivaccinistă, mai spune dr. Bălan, ea poate să nu fie una foarte amplă, dar spiritul de frondă al românilor tinde să le dea apă la moară.
Uităm că vaccinarea a salvat omenirea, adaugă medicul. „De când Pasteur scotea primele vaccinuri, acum 200 de ani, media de vârstă a omenirii era de 30-40 de ani. Acum am ajuns la 70-80-100 pentru că suntem vaccinați. Și suferim de alte boli care la străbunii noștri nu apăreau pentru că nu aveau șansa să trăiască atât de mult“, argumentează expertul.
Integral în Adevărul.
„E complicat ca Arena să producă!” (Gazeta Sporturilor)
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, a oferit gsp.ro un interviu în exclusivitate și a atins mai multe teme de interes pentru sportul din București. Edilul a vorbit despre noua sală polivalentă pe care bucureștenii o așteaptă de mulți ani, despre noul patinoar Flamaropol, plus o replică elegantă pentru patronul FCSB.
Formațiile Guns N’Roses și Depeche Mode au blocat Arena Națională, iar FCSB a fost nevoită să joace pe Arcul de Triumf sau pe Ghencea meciurile din campionatul intern sau din cupele europene. Decizia autorităților de a închiria stadionul pentru alte evenimente în afară de fotbal l-a scos din minți pe Gigi Becali, care l-a atacat pe primarul general, Nicușor Dan.
Aproape 100.000 de spectatori au fost pe Arena Națională la concertele Guns N’Roses și Depeche Mode, iar primarul spune că „am fost impresionat pentru că bucureștenii așteaptă tipul acesta de concerte. La anul o să avem mai multe. O să avem cu siguranță Coldplay”.
Apoi a explicat de ce pe Arenă avem și alte evenimente decât fotbal. „Stadionul e făcut din bugetul local, iar bugetul local e plătit de oameni cu taxe și impozite. Oameni care iubesc fotbalul și oameni care iubesc concertele. Trebuie să-i mulțumim pe toți. E complicat ca Arena Națională să producă!”, a spus acesta.
Citiți articolul original pe
