Locul României, o ţară a extremelor, în Uniunea Europeană (Ziarul Financiar)
Acum 73 de ani, pe 9 mai, ministrul francez de externe Robert Schuman, german la origini, rostea la Paris ceea ce avea să devină Declaraţia Schuman, considerată piatra de temelie a Uniunii Europene. În fapt, Declaraţia Schuman a fost o propunere de tratat pentru cooperarea economică între ţările europene. Treptat, ceea ce este astăzi Uniunea Europeană s-a extins, cea mai mare expansiune fiind după căderea comunismului în Europa. România a intrat în UE în 2007, fiind şi printre ultimele ţări care au aderat.
Accesul la piaţa comună europeană a venit cu multe bune, începând cu investiţiile străine şi dezvoltarea businessului românesc, dar şi cu migrarea românilor în ţările cu salarii mai mari şi servicii sociale mai bune. Aşa au ajuns cel puţin 4 mil. de români să locuiască în Spania, Italia, Germania sau Marea Britanie.
România este, pe de altă parte, o ţară net beneficiară de fonduri europene. 84 de mld. de euro au intrat în România de la Uniunea Europeană până la finalul lui martie 2023 sub diferite forme. În aceeaşi vreme, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu doar 27 de mld. de euro, ceea ce a făcut ca intrările nete de capital european în România să fie de 54 mld. de euro.
Ziarul Financiar vă prezintă 17 indicatori sociali şi economici care arată unde se află România în Uniunea Europeană – Locul 1 la internet şi producţia de porumb şi floarea-soarelui, penultimul loc la cheltuielile cu educaţia şi speranţa de viaţă la naştere.
DOCUMENT „Ordonanța austeritatii” publicată de Ministerul Finanțelor. Toate măsurile prin care Guvernul speră să economisească peste 5 mld. lei, deși gaura bugetară e de patru ori mai mare (HotNews.ro)
Ministerul Finanțelor a publicat Ordonanța austerității prin care speră să facă economii de 5,3 miliarde lei, în condițiile în care gaura bugetară anunțată oficial este de 20 miliarde lei.
Printre măsurile din document se află tăieri de la bunuri și servicii, interzicerea achizițiilor de mașini, înghețarea angajărilor la stat, cu câteva excepți, limitarea membrilor CA la maxim 2 companii și altele.
De asemenea, cei care dețin titlul academic de doctor beneficiază de o indemnizație de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul.
Proiectul de act normativ a fost publicat după ce liderii Coaliției au convenit asupra măsurilor, într-o ședință care a avut loc luni după amiază.
HotNews.ro detaliază cele 10 măsuri de austeritate pe care le ia Guvernul.
Fantoma pensiilor speciale va bântui și noul guvern (Adevărul)
Marcel Ciolacu încă nu a stabilit pe cine va avea în noua echipă ministerială pe care o va conduce la Palatul Victoria, nici care va fi structura Guvernului, nici măcar data la care se va face rotația, dar este foarte sigur că, devenit premier, își va angaja răspunderea în fața Parlamentului pentru a rezolva chestiunea pensiilor speciale.
Liderii partidelor au vorbit mult despre reforme, dar nu s-a întâmplat nimic spectaculos în domeniu. Am ajuns în situația de a pierde fonduri din PNRR și încă nimic nu se prefigurează în mod concret.
Ceea ce spune acum Marcel Ciolacu arată, de fapt, că Guvernul nu a avut o majoritate pentru reformarea sistemului de pensii. Au fost doar vorbe, dar nu s-a ajuns la nici un vot, pentru că partidele din coaliție nu au găsit soluția pentru a rezolva problema de fond: cum să reformezi un sistem pe care l-ai alterat serios prin privilegii pentru diverse categorii, acum recunoscătoare? Și cum să nu pierzi votul acestor clienți la următoarele alegeri?
Aici stă cheia problemei. Nici PSD, nici PNL nu vor să stârnească nemulțumiri umblând la pensiile speciale. Și atunci nu au cum să rezolve nici reforma sistemului general de pensii. De aceea amenință viitorul premier cu asumarea răspunderii. Adică, îmi votați legea sau pierdem guvernarea.
Lucrurile nu stau chiar așa, scrie jurnalistul Ion M. Ioniță. Integral în ziar.
Parlamentarii votează marți noul președinte al ANCOM/ Fostul lider PSD Valeriu Zgonea, unul dintre cei doi candidați înscriși (G4Media)
Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc marţi de la ora 13.00, pentru a vota un nou preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, transmite News.ro.
G4Media a scris în exclusivitate că Valeriu Zgonea, fost președinte PSD al Camerei Deputaților și inginer CFR la bază, și-a depus luni candidatura pentru șefia ANCOM, arbitrul pieței telecom. Fostul lider PSD al Camerei Deputaților a scăpat în 2022 de un dosar penal după ce magistrații au eliminat probele SRI.
Al doilea candidat la șefia instituției este Mihai Eftimie, un profesionist din domeniul telecomunicațiilor.
Comisiile pentru tehnologia informaţiilor ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au avizat favorabil, luni, candidaturile celor doi.
Fostul social-democrat Valeriu Zgonea a afirmat, la audierea în comisiile reunite ale Parlamentului, că a activat în ultimii 5 ani la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică. El a adăugat că nu mai este om politic de 8 ani.
Moartea clinică a diplomației economice a României și resuscitarea ei (CursDeGuvernare)
Când, în urmă cu două luni, liberalii l-au atacat pe ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, acțiunea era una pur politică: se reglau niște conturi în coaliția de guvernare.
Marile probleme de la Ministerul de Externe n-au fost pomenite, însă, și nu era vorba de (geo)politica alianțelor României, unde lucrurile sunt clare: NATO, UE, punct.
Marea problemă este diplomația economică a României, acolo unde retardul diplomației este sever, în ciuda concurenței din regiune pe ”piața” deschiderii căilor comerciale și atragerii de investiții, care ar presupune mobilizare, profesionalism, discernământ și muncă.
Ceea ce astăzi se numește Departamentul de Comerț Exterior la Revoluție era un minister în sine, cu fir roșu la însuși dictatorul Ceaușescu: „Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării internaționale”. Controlat de Securitate, avea în subordine cele circa 20 de „Întreprinderi de Comerț Exterior”.
Avea 2.400 de angajați, cu sarcini și obiective atât de clare, încât neîndeplinirea lor putea fi socotită trădare de țară.
După Revoluție, acest minister s-a transformat într-un departament, plimbat între ministere.
Astăzi sunt 76 de atașați comerciali pe relații bilaterale – unii dintre ei răspunzând pentru 2-3-4 țări – 4 la Reprezentanța României la UE și 3 la Misiunea de la Geneva (pe lângă OMC) și vreo 20 de oameni în Centrala de la MAE (care acoperă circa 200 de țări).
Guvernul Ciucă a înființat în luna decembrie Agenția de Investiții Străine și promovare a Comerțului Exterior, aflată în directa sa subordine, prin SGG. Încă nu funcționează, dar știm cum va funcționa:
Va avea 250 de angajați, dar atașații comerciali tot 76 vor fi. Va avea, în schimb, o clădire cu 3 etaje și 125 de mașini la dispoziție. Atașații comerciali vor primi grade diplomatice.
Citiți mai mult pe pagina CursDeGuvernare.
Citiți articolul original pe
