Şansele ca negocierile să pună capăt războiului. De cine ar asculta până şi Putin (Adevărul)
Războiul declanşat de invazia rusă în Ucraina a intrat în a doua săptămână, iar finalul pare tot mai îndepărtat. Rezultat al eşecurilor diplomaţiei şi negocierilor dintre marile puteri şi Rusia, dar mai ales al politicii agresive promovate de Putin, războiul poate fi însă oprit tot prin diplomaţie. Expert în mediere, cu un doctorat la Universitatea Babeş-Bolyai chiar pe domeniul rezolvării alternative a conflictelor şi cunoscut conflictolog, Zeno Şuştac atrage atenţia că negocierile bilaterale ruso-ucrainene nu vor aduce pacea. Medierea ar fi, în acest moment, singura soluţie pentru încheierea conflictului.
Mediator ar putea fi China sau Israel, iar primele semnale sunt că cele două ţări ar fi agreate de cele două combatante. Deocamdată, însă, doar Israel, prin vocea premierului Naftali Bennett, şi-a manifestat disponibilitatea de a mijloci un acord de pace.
Dincolo de rundele de negocieri bilaterale, există o serie de contacte şi discuţii permanente între ţări ca SUA, Franţa şi Germania, pe de o parte, respectiv Rusia. E vorba de negocieri purtate pe diverse canale, inclusiv prin intermediul serviciilor intelligence.
Expertul a vorbit şi despre tacticile de negociere abordate, de regulă, în asemenea cazuri. Avem de-a face, din partea rusă, de o negociere „cu bocancul pe grumaz”, un tip de negociere în forţă bazată pe ameninţare şi intimidare. Atât timp cât în timpul negocierii atacurile armatei ruse asupra oraşelor se înteţesc, este evident că Federaţia Rusă foloseşte presiunea ca instrument de influenţare a negocierii, susţine Zeno Şuştac citat de Adevărul.
Bărbații români între 18 și 60 de ani, în rezerva generală în caz de război. Proiectul de lege inițiat de Guvern e în curs de avizare (Libertatea)
Guvernul României pregăteşte un proiect de lege care va constitui baza legală pentru instaurarea așa numitei situații de criză în România, în contextul conflictului din Ucraina. Una dintre prevederile draftului consultat de Libertatea este aceea că rezerva generală militară, în caz de război, va fi formată din toți bărbații care au între 18 și 60 de ani, iar voluntarii care nu au stagiul militar satisfăcut trebuie mai întâi să treacă printr-un proces de instrucție. Inclusiv studenții vor putea fi recrutați.
Proiect de lege:
Cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare, în sensul prezentei legi, sunt considerați cetățenii care îndeplinesc serviciul militar activ sau serviciul militar în rezervă, cetățenii încorporabili, recruții, precum și cetățenii români bărbați cu vârste cuprinse între 35 și 63 de ani.
O altă prevedere a proiectului este că „pe timp de pace, cetățenii români cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita Ministerului Apărării Naționale participarea la un program de pregătire militară de bază, cu durata de patru luni, în calitate de militar voluntar în termen”.
Totodată, draftul care are 24 de pagini menționează că românii, bărbați sau femei, care au îndeplinit serviciul militar sau sunt în rezervă, sau „au avut calitatea de polițist sau polițist de penitenciare, sunt luați în rezervă ca rezerviști”.
Proiectul de lege inițiat de Guvern e în curs de avizare.
O refugiată ucraineană în București descrie efectele dezinformării: „Când i-am spus că sunt în România, o mătușă din Belarus m-a întrebat ce caut la atacatorii NATO” (Libertatea)
Mamă a două fete, o ucraineancă de 39 de ani a fugit din Harkov, al doilea oraș al țării, bombardat de o săptămână, dar necucerit. Ajunsă în România, ea povestește pentru publicul Libertatea cum arată discuțiile cu rudele din Belarus, Crimeea și Rusia, care nu cred că Putin a atacat Ucraina.
”Un văr din Crimeea m-a invitat să stau la el pînă când armata rusă va elibera Harkov, unde credea că naziștii ucraineni ne țin prizonieri”
„Când i-am spus că sunt în România, o mătușă din Belarus m-a întrebat ce caut la atacatorii NATO”
„Când le-am trimis unor rude din Rusia filmări cu oamenii morți în apropierea casei mele din Harkov au încetat să-mi mai scrie”
”Rudele din Rusia mi-au spus că ucrainenii au început să omoare civili de-ai lor, când au început să-și piardă din orașe”.
Presiunea războiului pe finanțele României: numai dobânzile se vor ridica la 1,5% din PIB (CursDeGuvernare)
Împrumuturile realizate de statul român pentru finanțarea deficitului bugetar și a datoriei publice, precum și dobânzile solicitate de investitori se află sub influența efectelor războiului din Ucraina, în principal a reticența investitorilor de a finanța regiunea, reiese din datele oficiale privind licitațiile de titluri de stat.
Necesarul de finanțare din 2022 este cu 7,7% mai mare decât de cel de anul trecut.
Statul va fi nevoit să împrumute echivalentul a 11% din PIB în acest an pentru a finanța deficitul bugetar și rostogolirea datoriei publice.
Pe larg, pe CursDeGuvernare.
Începe greul. De acum lupta noastră va fi funcționarea piețelor și a economiei (Ziarul Financiar)
Bursa de la Bucureşti a scăzut brusc ieri, dar şi-a revenit pe final, în condițiile în care suntem aproape de zona de conflict. Bursele, pieţele, magazinele şi infrastructura trebuie să funcţioneze pentru a demonstra că normalitatea va învinge. Orice semn de panică este unul de capitulare în faţa inamicului. Doar ieri se putea marca un profit de 8% la Banca Transilvania.
Continuarea în Ziarul Financiar.
