Viața s-a scumpit cu girul statului (Adevărul)

supermarket cart

Dezbateri pe pragul privind abuzul în serviciu la Comisia Juridică din Camera Deputaților / PSD și Predoiu pledează pentru pragul de 9.000 de lei / PNL are o altă variantă (HotNews.ro)

Comisia Juridică din Camera Deputaților a început luni dezbaterile generale pentru proiectul de lege care modifică Codul Penal și incriminează abuzul și neglijența în serviciu doar de la pragul de 250.000 de lei. Pe masa Coaliției PSD, PNL, UDMR se află mai multe variante de lucru, pornind de la varianta de impunere a unui prag de 9.000 de lei, propusă de ministrul Cătălin Predoiu după ce Senatul a adoptat proiectul, săptămâna trecută.

PNL propune două salarii minime pe economie, echivalentul a 6.000 de lei.

La ședința de ieri nu a participat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ci un secretar de stat. Au avut loc dezbateri generale.

Discuțiile se reiau marți, după ora 15.00, când va începe dezbaterea pe fond, cu amendamentele care vor fi depuse.

Pe larg, pe pagina HotNews.

STENOGRAME Nume importante de lideri politici vehiculate de inculpații din dosarul Otopeni / ”Dacă ia PNL Transporturile, prelungim pe 10 ani” / ”Am vorbit sus de tot. Grindeanu? Mai sus? Premieru’? Mai sus. Cine SRI?” (G4Media)

Ordonanța DNA de începere a urmăririi penale față de fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), George Alexandru Ivan, conține numeroase stenograme în care inculpații din dosarul Otopeni vorbesc de șpăgi de zeci de milioane de euro pentru prelungirea contractelor de închiriere a spațiilor comerciale de pe aeroportul Otopeni și despre pretinsa influența (pe care ei o consideră reală) asupra unor demnitari precum ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu sau europarlamentarul PNL Rareș Bogdan.

În discuțiile dintre inculpați sunt vehiculate nume precum cel al liderului PSD Marcel Ciolacu sau ale liberalilor – despre care considerau ei – ar putea prelua ministerul Transporturilor la rotativa guvernamentală, precum Gheorghe Flutur, Iulian Dumitrescu sau Rareș Bogdan.

Inculpații se lăudau inclusiv cu influență la nivelul SRI, însă nu este clar dacă această influență pretinsă era reală. De subliniat că nici unul dintre politicienii pomeniți de inculpați nu sunt surprinși în interceptări sau nu există probe că ar fi intervenit pentru prelungirea contractelor, cel puțin nu în ordonanța procurorului de aproape 400 de pagini.

Câteva FAPTE se desprind totuși din ordonanța DNA consultată de G4media.ro.

Marea familie ASF: Rude ale unor politicieni, soții de directori și foști SRI-iști, cu salarii la secret. ANI tace. Falimentele curg (Europa Liberă)

Soții și soți, fiice și fii, foști ofițeri SRI ori politicieni rămași fără funcție publică populează Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), cea care a permis trei falimente și o insolvență ale unor societăți de asigurări în doar opt ani.

Ultimul caz de răsunet este cel al Euroins, societate pentru care ASF a anunțat că va cere falimentul, un gest catalogat de transportatori și specialiști ca fiind tardiv.

Cei puși în fotolii călduțe pe linie de familie, afinități și prietenii au și salariile la secret. Doar membrii Consiliului de Administrație publică veniturile pe care un român cu venituri medii le-ar putea cataloga drept amețitoare.

Continuarea articolului, aici.

Viața s-a scumpit cu girul statului (Adevărul)

Cunoscutul analist economic Adrian Negrescu critică dur politica economică a statului român, care refuză să contracareze prețurile ce le fac viața grea românilor. În acest timp, alte state se întrec în luarea unor măsuri care să tempereze sau chiar să ducă la scăderea costului vieții.

„Avem peste 5,1 milioane de români care în momentul de față trăiesc în sărăcie, iar numărul lor probabil că va crește în acest an. Dacă nu vom gestiona foarte bine problema prețurilor la gaze și energie, și se întâmplă acest lucru, nu reușim să ieșim din aceste plafoane, vom avea și mai multe probleme”, spune Negrescu.

Vestea proastă este că prețurile vor continua să crească fără ca cineva să miște un deget, pentru că nici măcar nu e în interesul statului să o facă.

„Interesul statului român este să adune cât mai mulți bani la buget. Pe politicieni nu îi interesează cât plătim noi pe roșii, pe cartofi, pe ouă. De fapt, pe ei îi interesează ca prețul să fie cât mai mare pentru ca statul să încaseze cât mai mulți bani din TVA și din celelalte taxe aferente acestui tip de vânzare. Niciodată nu veți vedea o preocupare foarte atentă a autorităților în ceea ce privește prețurile produselor alimentare, pentru că scopul său e să facă rost de bani, să își conserve actuala situație, în care absența reformelor generează ample cheltuieli financiare”, explică Adrian Negrescu.

Ce trebuia făcut?

„Atâta timp cât celelalte țări au redus TVA, iar efectele s-au văzut în menținerea consumului la un nivel cât de cât acceptabil și a prețurilor într-un interval cât de cât predictibil, puteam să facem și noi acest lucru. Dar pentru asta ai nevoie de studii de caz, ai nevoie de autorități care să funcționeze și ai nevoie de un mecanism care să controleze modul în care sunt construite prețurile, mai ales la produsele alimentare în România”, adaugă Negrescu.

El vine cu exemplu elocvent în acest sens, care arată cât de mare e dezinteresul autorităților și cum specula face ca prețurile să crească de la poarta fabricilor sau a fermelor, ajungând la cote amețitoare.

„Gândiți-vă că noi suntem țara unde prețul unui ou crește de la fermă până la galantar, până la raftul magazinului, de la 40 de bani, până la 1,2-1,4 lei și probabil va mai crește, pentru că lanțurile economice nu sunt foarte bine monitorizate, iar specula este cuvântul de ordine în foarte multe domenii. Faptul că Consiliul Concurenței a intervenit în piață și vrea să monitorizeze anumite produse e un semnal că lucrurile nu sunt așa cum trebuie în niște domenii extrem de importante pentru economie și industria alimentară”, mai spune el.

Integral în Adevărul.

Până la urmă, cine a trecut pe IRCC din timp a câştigat (Ziarul Financiar)

Românii cu credite de consum sau ipotecare luate înainte de luna mai 2019, legate de ROBOR, care au mers încă din primăvara anului trecut la bancă, după saltul ROBOR, şi au solicitat trecerea la IRCC ca indicator de referinţă, au plătit mai puţin în ultimul an, în condiţiile în care IRCC este în continuare mai mic decât ROBOR la 3 luni.

Şi dacă BNR menţine azi dobânda la 7%, IRCC poate rămâne tot anul sub ROBOR la 3 luni. IRCC, referinţa la creditele retail noi, va fi sigur sub 6% până în septembrie, valoarea pentru T3/2023 scăzând la 5,94%, de la 5,98% în T2. BNR poate menţine astăzi dobânda-cheie la 7%, cred majoritatea analiştilor chestionați de ZF.

UE a pierdut în 15 ani 5,3 mil. de ferme: s-au comasat terenurile agricole de-aici, din Est. Situația din România (CursDeGuvernare)

Comasarea terenurilor agricole după aderarea la UE a statelor din Europa Centrală și de Est (ECE), începând cu 2004, a dus la diminuarea numărului de ferme din Uniune cu aproximativ 4 milioane de ferme, până în 2020. Din UE au dispărut în perioada 2005 – 2020 un total de 5,3 milioane de exploatații agricole (37%), numărul acestora coborând de la 14,4 milioane în 2005, la 9,1 milioane în 2020, conform datelor Eurostat. România a înregistrat cea mai consistentă reducere, însă rămâne țara UE cu cele mai numeroase exploatații agricole.

Astfel, România deținea în 2020 aproape 30% din numărul de ferme din Uniune, dar ele generau doar 3,3% din producția agricolă standard a blocului comunitar.

CursDeGuvernare arată că în intervalul 2005 – 2020, numărul fermelor a scăzut în toate statele membre, dar cele mai importante evoluții s-au înregistrat în fostele state comuniste, unde a început comasarea proprietăților mici retrocedate, simultan cu ascensiunea companiilor agricole. În top figurează și două state din sudul Europei:

  • România are cu aproximativ 1,4 milioane mai puține ferme, ceea ce indică o scădere de 32%
  • Polonia, care a aderat la UE în 2004 – cu 1,2 milioane mai puține ferme 47%
  • Italia – a pierdut 0,6 milioane de ferme, sau 34%) din câte avea în 2005
  • Ungaria – un minus de 0,5 milioane de ferme, adică 68%)
  • Bulgaria – 0,4 milioane de ferme dispărute (-75%)
  • Grecia – 0,3 milioane de ferme (-36%).

Citiți articolul original pe rfi.ro

Declinarea răspunderii! prinGalati.ro preia articole din presa națională cu scopul de a oferi cititorilor informații utile și interesante din diverse surse online. În fiecare articol este specificat hyperlinkul către sursa primară. Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (rfi.ro). Dacă sunteți proprietarul conținutului și nu doriți să vă publicăm materialele, vă rugăm să ne contactați prin e-mail – [email protected]. Conținutul va fi șters în 24 de ore.

Adauga Comentariu

E-mailul dvs. este în siguranță la noi.

ALȚII AU CITIT ȘI...

powerseo galati
0
prinGalati Adaugat de prinGalati

Power SEO Verified

PowerSEO este o agentie creatie, design, firma ...
(0 recenzii)

Sign In Prin Galati

Autentificare sau înregistrare prin utilizarea contului dvs. social nu este activă.

sau

Vei primi detalii contului pe email.

Resetati Parola