Copilul tău spune singur dacă e consumator de droguri. Trebuie doar să fii atent (Europa Liberă) – Cine și ce ne omoară copiii. Își asumă premierul Ciolacu? (SpotMedia) – O instituție-cheie a României plătește șoferi de aproape doi ani, dar nu are mașini. Cât câștigă și ce fac opt ore la muncă (Libertatea) – Cum a ajuns Bucureştiul oraşul cu cele mai scumpe restaurante raportat la salariu? (Ziarul Financiar)
Moartea tinerilor Roberta Marina Dragomir și Sebastian Andrei Olariu a deschis o cutie a Pandorei, din care au ieșit toate realitățile sinistre ale României: droguri la volan, polițiști slabi și fără dotări, șmecheri plin de bani scăpați de lege, într-un cuvânt – haos.
Matei Vlad Pascu (19 ani), fiul de bani gata al unor oameni de afaceri influenți din București, abia scăpat de o oră din mâinile ale unor polițiști blazați, care îi găsiseră droguri în mașină, după un apel 112, a intrat cu bolidul de colecție al tatălui, într-un grup de opt tineri, pietoni. Pe doi dintre ei i-a omorât pe loc, apoi a plecat de la locul faptei. A fost prins la mică distanță: confuz, derutat, cu căști în urechi, drogat cu trei substanțe (cocaină, amfetamină și metamfetamină) și declarând a că lovit o pasăre sau un câine.
Investigațiile făcute mai mult la presiunea uriașă a opiniei publice și a presei au scos la iveală că Matei Vlad Pascu avea întocmit primul dosar penal la vârsta de 13 ani, când a fost prins cu canabis de jandarmi. Dosarul a fost închis pentru că băiatul avea sub 14 ani, vârsta de răspundere legală. A fost prins din nou anul trecut, dar și atunci s-a renunțat la anchetă, fiind „luate în calcul mai multe aspecte“, inclusiv că „nu avea antecedente penale“.
Tânărul cercetat acum pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului, nici nu ar fi trebuit să se afle pe șosea. Nici părinții, nici autoritățile nu au intervenit pentru a-l opri. Continuare în Adevărul.
Câți șoferi drogați au fost prinși la volan în ultimele 20 de luni. Date oficiale alarmante (HotNews.ro)
Cazul tânărului care s-a urcat drogat la volan și a provocat tragedia din 2 Mai, în care și-au pierdut viața doi studenți, aduce în prim-plan imaginea unui fenomen care ia amploare în România.
Potrivit statisticilor oficiale ale Poliției Române, la fiecare trei ore, un șofer drogat este prins la volan. Numărul conducătorilor auto care au fost prinși fiind sub influența substanțelor psihoactive în primele opt luni ale acestui an este în creștere cu 3% față de perioada similară a anului trecut. În total, în ultimele 20 de luni, aproape 5.000 de șoferi au fost prinși drogați.
În ultimele 20 de luni, aproape 15.000 de șoferi au fost prinși conducând sub influența alcoolului, notează HotNews.ro.
Instanţele de judecată nu vor mai putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în condiţiile unui accident rutier din care a rezultat decesul victimei, dacă accidentul a fost produs de o persoană care a săvârşit infracţiunea de „conducerea unui vehicul fara permis de conducere” sau „ conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe”.
Modificarea Codului Penal în acest sens a fost realizată printr-o lege promulgată în iulie și cunoscută sub numele de „Legea Anastasia”.
Fostul ministru al Justiției, Robert Cazanciuc a inițiat legea după ce o fetiță pe nume Anastasia a fost spulberată chiar în fața casei de o femeie fără permis.
Copilul tău spune singur dacă e consumator de droguri. Trebuie doar să fii atent (Europa Liberă)
1% dintre copiii sub 13 ani a încercat deja canabis. 8,7% dintre adolescenții de până în 16 ani au consumat canabis de-a lungul vieții. E statistica Agenției Naționale Antidrog. Specialiștii sunt îngrijorați nu doar de numărul tot mai mare de consumatori, ci și de vârsta de debut.
De la consumul ocazional la dependență e doar un pas, spune, pentru Europa Liberă, medicul Radu Țincu, expert în Toxicologie. Și, cu cât mai repede părinții realizează că se întâmplă ceva cu copilul lor și iau măsuri, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.
Primele semne că se întâmplă ceva cu un adolescent sunt absențele nemotivate de la școală și notele tot mai proaste. Apoi, un comportament tot mai ciudat, ezitant și izolarea de familie – susține dr. Radu Țincu. Și, curând, toate acestea se combină și cu furturile de bani și obiecte din casă. Pentru că drogurile cer bani.
La cea mai mică suspiciune că adolescentul poate fi consumator de droguri, părinții trebuie să meargă la un laborator și să ceară un screening toxicologic. Costă între 40-100 de lei și poate salva viața copilului.
Cine și ce ne omoară copiii. Își asumă premierul Ciolacu? (SpotMedia)
Jurnalista Ioana Ene Dogioiu scrie de ani de zile despre Bogdan Despescu, secretar de stat pe ordine publică în ministerul Afacerilor Interne, un personaj camuflat pentru opinia publică, suficient de puțin cunoscut încât să nu genereze nicio emoție și, implicit, să nu fie o miză pentru furia societății, care nu știe că e, în mod real, principala ei cauză.
Buzoian din Nehoiu, și-a început cariera în 1995 și a desfășurat-o mult timp la Buzău. Acolo unde, spun surse din sistem, tatăl sau era bun prieten cu tatăl actualului premier Ciolacu.
În 2014, în mandatul lui Gabriel Oprea la Interne, în cariera dlui Despescu s-a întâmplat ceva foarte interesant: devine șef al IPJ Constanța.
Ulterior devine inspector general al IGPR, șeful Poliției Române.
Ca șef de IGPR și secretar de stat a schimbat 5 miniștri, ca secretar de stat a avut 3 șefi ai poliției la cheremul său absolut, însă lumea nu știe cine este și, implicit, nu îl poate asocia cu imensa lui putere. Nu este luat la întrebări, nu dă explicații, mereu aruncă pe altcineva în fața autobuzului.
Lista scandalurilor în care a fost târâtă poliția sub puterea sa este imensă, după cum reamintește jurnalista SpotMedia.
Corupție, incompetență, nepotism, deprofesionalizare, demotivare, mediocritate, „combinageală”, acestea sunt coodonatele sub care a funcționat poliția sub șefia absolută a lui Bogdan Despescu și care au ajuns să ucidă la propriu.
Și dacă asta nu se va schimba vor mai muri oameni. Mulți. Indiferent câți miniștri de Interne se vor schimba. Societatea trebuie să știe cu cine are de-a face, ce și cine ne omoară copiii.
Iar premierului Ciolacu, cel de care depinde revocarea unui secretar de stat, să îi fie clar ce-și asumă.
O instituție-cheie a României plătește șoferi de aproape doi ani, dar nu are mașini. Cât câștigă și ce fac opt ore la muncă (Libertatea)
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), instituția care controlează finanțele partidelor și corectitudinea alegerilor, a descoperit „nereguli” în propria ogradă: în mai multe direcții județene ale AEP apăreau angajați șoferi, dar nu exista vreo mașină pe care aceștia să își desfășoare activitatea.
Salariul lunar al unui șofer angajat la AEP este între 3.000 și 4.000 de lei net, în funcție de vechime, au precizat surse din conducerea Autorității.
„După venirea mea la conducerea AEP am constatat că unele lucruri nu erau în regulă. Am constatat că șapte direcții județene aveau încadrați șoferi, dar nu au avut, de la reorganizare, acum aproape doi ani, niciodată mașini”, a declarat Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, pentru Libertatea.
Situația a fost descoperită în județele Vâlcea, Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Dâmbovița și Galați.
Noul președinte al Autorității susține că fosta conducere intenționa să cumpere 23 de autoturisme pentru direcțiile județene.
Iluziile pe care le vinde AUR în programul de guvernare al partidului (Adevărul)
Programul de guvernare al AUR, pe lângă propuneri de măriri de alocații, burse și salarii, vine cu promisiuni care nu ar trece niciodată de CCR sau care contrazic exact comportamentul legislativ al formațiunii.
În ceea ce-i privește pe parlamentari, din cei 466 din legislatura 2020-2024, AUR vrea să reducă numărul la 300 de aleși, cum s-a votat la referendumul din 2009, încă neaplicat. Însă, în același timp, George Simion (președintele partidului) și Claudiu Târziu (liderul senatorilor AUR) au un proiect de lege în Parlament, aflat în sertarele Camerei Deputaților, prin care cer să crească numărul deputaților și senatorilor de diaspora la 120. În prezent, numărul lor este de 6. Prin urmare, dorința e de reducere, dar demersul legislativ e de mărire.
În programul de guvernare, AUR subliniază că va „impune“ respectarea tratatelor în vigoare de către partenerii europeni și euro-atlantici și recunoașterea rolului României ca aliat și stat membru cu drepturi egale. Un stat însă nu poate impune nimic, fiind necesar mereu consensul între state. AUR promite și aderarea la Schengen, deși în prezent relațiile externe ale Alianței cu partidele aflate la guvernare se mărginesc la contacte cu cele din Polonia și Italia, fără pârghii în state problematice precum Austria și Olanda.
Citiți analiza în Adevărul.
Cum a ajuns Bucureştiul oraşul cu cele mai scumpe restaurante raportat la salariu? (Ziarul Financiar)
Dintr-un salariu mediu net, un român îşi permite să iasă la restaurant în Bucureşti de doar 21 de ori pe lună. Un spaniol are bani de 38 de mese în Madrid.
O masă de două persoane în Bucureşti costă 45 de euro, cu doar 10% mai puţin decât la Madrid, deşi salariul mediu net la nivel naţional în România e la jumătate, potrivit unei analize făcute de ZF pe baza datelor Numbeo.com. În ambele cazuri este vorba de suma cheltuită la un restaurant cu preţuri medii, pentru o masă ce cuprinde două feluri de mâncare plus desert.
Preţurile din ospitalitatea românească au crescut accelerat în ultimii doi ani, mai exact postpandemie, în unele cazuri clienţii ajungând să plătească de chiar două ori mai mult decât anterior.
Citiți articolul original pe
