Realitate dureroasă. Jumătate dintre români nu trec de clasa a VIII-a (Adevărul)

scoala 26

De ce jumătate dintre români nu reușesc să treacă de clasa a VIII-a (Adevărul)

Peste 40% din românii rezidenți n-au trecut de clasa a VIII-a, dacă au ajuns acolo, arată rezultatele parțiale ale Recensământului populației derulat anul trecut. Motivul: Deși suntem în secolul XI și țară membră a Uniunii Europene, în mediul rural, tinerilor le este aproape imposibil să meargă la liceu. Consecința: o performanță economică slabă.

Doar 16% au studii superioare arată datele parțiale ale Recensământului populației și locuințelor.

Unde se află originea acestei probleme? Este vorba despre organizarea și performanțele sistemului de educație, supus aproape permanent unor reforme mediocre, de un minister având competență modestă, cu selecție după nocivele criterii de partid, subliniază specialistul în demografie Vasile Ghețău.

Migrația pentru studii – un fenomen cât se poate de real – ne face o țară lipsită de viitor.

Fugim din România pentru că pe drumurile ei se moare, în spitale e dezastru, iar școală nu mai e aproape deloc. „Dacă te duci după copil la școală, vine și nici nu vrea să vorbească cu tine că l-au torturat la Matematică. Cam așa stau lucrurile”, punctează expertul în educație Mihai Maci.

Cât privește proporția celor cu studii superioare, ar fi interesantă o statistică mai amănunțită. Ar trebui să ne preocupe, mai spune Mihai Maci, câți dintre absolvenții cu facultate și lucrează în domeniile absolvite.

Articolul integral în Adevărul.

Va apuca președintele Iohannis să-și vadă copilul de suflet, „România educată”, mergând la școală în 2024? (Europa Liberă)

Ministrul Educației, Ligia Deca, a prezentat Coaliției de guvernare draftul legii educației, în ideea obținerii unui acord, astfel încât amânata lege să intre în dezbaterea Parlamentului în sesiunea care începe la 1 februarie. Implementarea ei în anul școlar 2023-2024 este însă problematică.

După mai multe amânări, Ligia Deca a venit cu proiectul de lege moștenit de la predecesorul său în fața Coaliției PSD-PNL-UDMR. Este un proiect despre care nu se știu prea multe, nu a apărut în spațiul public, iar ministrul a fost discret. Singurele „detalii” oferite sunt că legea nu va presupune „schimbări bruște”.

Este de așteptat ca extrem de cotroversatul proiect de lege, lăsat de Sorin Cîmpeanu la plecarea prin demisie de la minister, să fi fost îmbunătățit și revizuit, dacă nu în părțile eșențiale, măcar în cele care au generat scandaluri publice și să fi ținut cont de o parte a criticilor aduse de societatea civilă și specialiștii în educație.

Unul dintre marile semne de întrebare legat de legea educației, pilon al proiectului prezidențial „România educată” este dacă se va reuși implementarea lui în viitorul an școlar, cel din 2023-2024. Mai exact, dacă președintele Klaus Iohannis va apuca până la finele mandatului să-și vadă copilul de suflet mergând la școală.

După cum arată un posibil calendar, acest lucru nu stă sub cele mai bune auspicii.

Citiți mai mult pe pagina Europei Libere.

Probleme cu ajutorul de 1.400 de lei pentru factura la energie: Guvernul nu știe adresele exacte ale românilor vulnerabili și nici cu cine mai locuiesc aceștia (HotNews.ro)

Guvernul a promis un ajutor de 1400 de lei în acest an românilor vulnerabili pentru decontarea datoriilor la plata facturilor de energie și gaze, dar are o mare problemă: nu știe toate adresele beneficiarilor și nici câți locuiesc la aceeași adresă pentru a calcula venitul eligibil pe gospodărie.

Amintim că banii se acordă per loc de consum, iar în gospodăriile cu mai mulți locuitori, venitul pe membru de familie trebuie să fie sub 2.000 lei.

Problemele mai sus menționate apar în nota de fundamentare a unui proiect de Ordonanță aflat miercuri pe agenda de la Palatul Victoria, iar soluțiile propuse de Guvern sunt declarații pe propria răspundere date de potențialii beneficiari și colectarea acestora de către Poșta Română.

HotNews.ro detaliază ce probleme are mai exact Guvernul cu acordarea ajutorului de 1.400 de lei.

Fost purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății acuză „mușamalizări în raportările de efecte adverse ale vaccinării Covid”. Femeia avusese paralizie temporară facială, iar colonelul Gheorghiță ne-a spus să dezmințim” (Libertatea)

Acum profesor la Facultatea de Jurnalism, Bogdan Oprea susține, într-un dialog cu Libertatea, că „nu voi uita niciodată cum colonelul Gheorghiță s-a enervat când am comunicat public de la Ministerul Sănătății primul caz de efect advers – o femeie cu pareză facială. Gheorghiță spunea că e atac de panică, noi aveam pe masă diagnosticul cu parafa unui neurolog”.

Cine a beneficiat de punerea la secret a reacțiilor adverse ale vaccinului anti-Covid (DW)

Datele unui raport nedatat și ținut ascuns de autorități ar putea explica eșecul campaniei de vaccinare anti-Covid din România și de ce conspiraționiștii au avut mai mult succes cu propaganda lor decât oficialii, scrie jurnalista Sabina Fati.

Ascunderea adevărului în privința efectelor adverse, punerea într-o statistică secretă a celor care au suferit grav din cauza vaccinului și despre care nici acum nu se știe în ce stare se află, s-a dovedit a fi o tactică în favoarea curentului antivaccinist.

Raportul de activitate al Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 pentru anii 2020 – 2022, publicat pe ascuns, scoate în evidență că 41.486 de oameni au suportat reacții grave – unii au făcut boli inflamatorii ale inimii, alții afecțiuni ale sistemului nervos, inclusiv cazuri de paralizie facială, peste 400 de cazuri de reacții alergice și 12 cu șoc anafilactic.

Apoi, în raportul Comitetului se mai spune că „toate acțiunile au fost implementate fără un buget alocat acțiunilor campaniei de informare şi de educare a populației”, dar din datele publice rezultă că guvernul a oferit mass-media cel puțin 50 de milioane de euro pentru campania de informare. Ce s-a întâmplat cu acești bani publici? Și-au atins ținta? Câți oameni au fost convinși prin campaniile de presă plătite că vaccinarea îi poate salva? Până la urmă există un audit de cheltuieli făcute în pandemie?

Integral pe pagina DW.

Puterea din umbră (Recorder)

Istoria ultimilor ani ne arată că serviciile secrete din România caută să-și sporească influența și să comunice tot mai puțin cu cetățenii și cu instituțiile care ar trebui să le supravegheze activitatea. În lipsa unor mecanisme eficiente de control, puterea tot mai mare a acestor structuri generează în mod inevitabil abuzuri, iar siguranța națională e umbrela perfectă pentru a le ascunde. La ea se adaugă frica, alimentată de atmosfera care plutește în jur: „E prea riscant să te pui cu ei!”

La capătul a șapte luni de documentare, Recorder a reușit să decripteze modul de funcționare prin care DGPI își exercită puterea într-un mod brutal. Este vorba despre serviciul secret al Ministerului de Interne, intrat în legendă ca Doi și-un sfert.

Modul de operare al acestei structuri pune în lumină una dintre marile probleme ale societății românești: lipsa de control asupra serviciilor secrete.


Citiți articolul original pe

Declinarea răspunderii! pringalati.ro este un agregator automat al media din Romania. În fiecare articol este specificat hyperlinkul către sursa primară. Toate mărcile aparțin proprietarilor lor de drept, toate materialele autorilor lor. Dacă sunteți proprietarul conținutului și nu doriți să vă publicăm materialele, vă rugăm să ne contactați prin e-mail – [email protected]. Conținutul va fi șters în 24 de ore.

Adauga Comentariu

E-mailul dvs. este în siguranță la noi.

ALȚII AU CITIT ȘI...

Sign In Prin Galati

Autentificare sau înregistrare prin utilizarea contului dvs. social nu este activă.

sau

Vei primi detalii contului pe email.

Resetati Parola