Puterea femeilor, decisă de bărbați (Adevărul)
Mai prost plătite pentru aceeași muncă, slab reprezentate la nivel politic, adesea victime ale violenței domestice și ale altor abuzuri la locurile de muncă, cele care cresc și educă copiii și țin gospodăria, femeile din România duc pe umerii lor o mare parte din povara societății. Nu doar că asigură majoritatea serviciilor în propriile case, dar o fac și la nivel social.
Când vine vorba despre direcția în care ar trebui să o ia România sau despre legile care ar trebui adoptate cu prioritate, vocea lor nu se aude. Și asta pentru că reprezentarea lor politică este slabă, nu sunt suficiente femei nici în Guvern, nici în Parlament și nici în partidele politice.
Citiți mai mult în Adevărul.
8 Martie onest. O treime dintre parlamentarele din România susţine că există abuzuri împotriva femeilor în forul legislativ (Libertatea)
Libertatea le-a întrebat pe toate cele 87 de femei din Parlamentul României dacă au trecut prin abuzuri din partea colegilor. Au răspuns 56 de parlamentare.
La întrebarea „Ați sesizat existența unor abuzuri la adresa femeilor în Parlamentul României sau, în general, în politică”, 27 de parlamentare au răspuns „Da”.
Celelalte 29 de politiciene au spus „Nu”, însă pe parcursul interviurilor, toate au mărturisit că mai scapă unele remarci sau stereotipuri de gen la adresa femeilor din Parlament.
„Colega cu gura plină”, „Ești fierbinte?” sau, recent, „Știu că femeile se bucură de orice minut în plus!” sunt replici pe care femeile deputate și senatoare le-au auzit pe holurile sau chiar la tribuna Parlamentului.
Cu 87 de parlamentare din totalul de 466 de deputaţi şi senatori, suntem în coadă la nivelul UE. Sancțiunile pentru hărțuirea la locul de muncă ar putea porni de la avertisment verbal sau scris și ar putea ajunge până la concediere, conform unui document lansat la sfârșitul lunii februarie de Ministerul Familiei, condus de senatoarea PSD Gabriela Firea. În prezent, hărțuirea morală la locul de muncă se pedepsește cu amenzi între 10.000 și 15.000 de lei.
La nivel naţional, aproape 40.000 de femei și 9.000 de copii au fost victimele agresiunilor și violenței de gen în 2022, conform cifrelor Ministerului Familiei.
Ce ar însemna o zi fără femei în economia României (HotNews.ro)
Cum ar arăta cu adevărat o zi fără femei? Iată câteva dintre scenariile în care România s-ar transforma brusc dacă femeile și-ar lua liber sau ar pleca toate din țară.
Aproape jumătate din forța de muncă a României ar dispărea. Femeile reprezintă 42% din lucrătorii din economie. În anumite domenii, ele înseamnă 80% din salariați (în învățământ, de exemplu, potrivit datelor INS). La nivelul învățământului antepreșcolar, doamnele ocupă 99% din funcții.
Salariul mediu ar crește, întrucât pe medie româncele câștigă mai puțin. Dacă intri în detalii, afli că există câteva județe în care bărbații iau bani mai puțin, ne spun datele Statisticii.
Caraș Severin, Dolj, Teleorman, Călărași, Vrancea, Vaslui, Botoșani, Harghita, Covasna sunt județele în care femeile câștigă mai mult decât bărbații.
În termeni de PIB, dacă toate femeile ar lipsi o zi de la muncă, economia s-ar resimți cu aproape o jumătate de miliard de euro, dacă luăm în calcul faptul că PIB-ul va ajunge la 300 de miliarde de euro în acest an și ponderăm datele cu salariile nete pe sexe, grupe de venit, număr de ore lucrate de femei și numărul zilelor lucrătoare din acest an (248).
Nu doar învățământul ar avea de suferit, ci și Sănătatea, serviciile farmaceutice, cele de contabilitate sau casieriile din supermarketuri, joburi predominant feminine.
O zi fără femei ar mai însemna și circa 500 de nașteri mai puțin, cu toate consecințele socio-economice care decurg de aici.
Continuarea pe pagina HotNews.ro.
„De obicei, pe ele nu le ascultă nimeni”. În România, să fii femeie la sat înseamnă să ajungi la medic abia când e prea târziu (PressOne)
„Să zicem că știi că trebuie să-ți faci testul [Babeș Papanicolau, n.red], ai primit trimitere de la medicul de familie, faci un efort și faci și rost de bani ca să ajungi la cel mai apropiat centru de testare, și te duci acolo și ți se spune: «S-au epuizat fondurile, nu mai avem. Veniți luna viitoare». Și până luna viitoare îți expiră biletul de trimitere. Iarăși o iei de la capăt cu tot procesul, iar asta te descurajează”, își începe mărturia, pentru PressOne, Adela Alexandru, community manager la Centrul FILIA.
Adela povestește din experiența ei de lucru pe teren cu femeile din comunități rurale. Se referă la faptul că, în România, femeile între 25 și 64 de ani cu asigurare de sănătate au dreptul la un test Babeș-Papanicolau gratuit, odată la 5 ani – dar că, în același timp, una din trei românce cu experiență sexuală nu a făcut niciodată acest test.
În mediul rural, multe femei nici nu știu de ce ar trebui să-l facă. Ca efect, România este pe locul 1 în UE la decese din cauza cancerului de col. Din 2010 până în 2020, 17 mii de femei au murit de această boală.
Citiți articolul original pe
