Unde au dispărut angajații din aeroporturi, malluri, supermarketuri sau HoReCa? (Libertatea)
Zboruri întârziate sau anulate, cozi la check-in sau la bagaje. Aceasta-i realitatea din aeroporturile din Europa sau America. Criza de personal se resimte și în magazinele din malluri sau din supermarketuri, unde numărul de casieri sau vânzători este la limită, iar angajații din zona raioanelor de produse aproape că au dispărut. Afișele de la intrare cu „Angajăm personal” au devenit parte din decor. Unde au dispărut angajații din aeroporturi și magazine? Libertatea a încercat să obțină câteva răspunsuri de la Bogdan Badea, CEO-ul celui mai mare site de recrutare din România.
Specialistul în resurse umane susține că asistăm la o revoluție a forței de muncă: „Criza de personal din aeroporturi și magazine e mai vizibilă, dar ea se regăsește în toate domeniile. Pandemia a declanșat totul”.
„Cei restructurați nu se mai întorc la vechiul loc de muncă. S-au reprofilat în pandemie. Pe mulți îi regăsim în serviciile din online.
„Angajații dictează ritmul de lucru și locul de muncă”.
„Ca să-și loializeze angajații, companiile vor trebui să crească salariile cu 10-20%”.
Interviul integral în Libertatea.
Cenaclul Flacăra, resuscitat cu scandal (Adevărul)
Adulat şi repudiat deopotrivă, „Cenaclul Flacăra“, cel mai mare fenomen cultural al epocii comuniste, al cărui iniţiator şi organizator a fost poetul Adrian Păunescu, naşte din nou controverse, la mai bine de trei decenii de la Revoluţie.
Andrei Păunescu, fiul marelui poet, a anunţat că va organiza în luna iulie prima ediţie a Cenaclului Flacăra pe plaja de la Corbu din Constanţa, printre artiştii de marcă care vor fi prezenţi numărându-se Mircea Vintilă, Mircea Baniciu, Emeric Imre, dar şi membrii Trupei „Totuşi“. Daniel Şandru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, a reacţionat vehement şi a transmis că iniţiativa fiului marelui poet este o „ruşine naţională imensă şi o dovadă a lipsei de consideraţie la adresa victimelor regimului comunist“. El mai spune că, deşi în cadrul „Cenaclului Flacăra” s-a cântat muzică adevărată şi s-a rostit poezie sinceră, obiectivul acestei diversiuni ideologice nu a fost acela de a crea cultură, ci de a transforma cultura în propagandă.
Spectacolele Cenaclului Flacăra, care au debutat iniţial în sala Teatrului „Ion Creangă“ din Bucureşti, au devenit ulterior turnee prin toată ţara, fiind o rampă de lansare pentru poeţi, muzicieni şi interpreţi din România. Între anii 1973 – 1985, au avut loc nu mai puţin de 1.600 de spectacole.
Pe larg în Adevărul.
Reportaj. „Au venit 28, 28 trebuie să se întoarcă”. O zi cu pompierii români care sting incendiile din Atena (PressOne)
E jumătatea lunii iulie. Primii 28 de pompieri români trimiși în ajutorul pompierilor eleni sunt deja aici de aproape două săptămâni.
După doi ani de pandemie, un război care îi bate la poartă și o criză climatică fără precedent, Uniunea Europeană a înțeles, în sfârșit, că e mai bine să prevină decât să trateze.
Programul de pre-poziționare vine în completarea altor măsuri ale UE, precum programul rescEU, așa-numita „nouă rezervă europeană de resurse” („rezerva rescEU”) care include o flotă de 12 avioane și elicoptere de stingere a incendiilor din Croația, Franța, Grecia, Italia, Spania și Suedia, dar și avioane de evacuare medicală, precum și o rezervă de articole medicale și spitale de campanie.
Însă programul de pre-poziționare din cadrul Mecanismului European de Protecție Civilă, care include și 56 de pompieri români (din Bihor, Alba, Hunedoara, Brașov și Timiș), la un loc cu 10 autospeciale, a fost o inițiativă grecească, care a venit firesc după dezastrul din 2021.
Pompierii din cele cele șase țări participante vor fi staționați în trei puncte cheie pe harta zonelor cu potențial de incendiu: Atena, Larissa și Tripoli.
Citiți reportajul pe pagina PressOne.
Seceta devine cel mai puternic aliat al lui Putin şi al gazului său. Producţia de energie este în pericol, criza alimentară se amplifică (Ziarul Financiar)
Europa nu îşi raţionalizează doar consumul de energie, ci şi pe cel de apă în contextul unei secete care îi ameninţă mai mult ca niciodată securitatea energetică şi alimentară. România îşi numără pierderile, dar autorităţile ori dau mesaje încurajatoare, ori nu comentează.
Un sfert din capacitatea lacurilor de acumulare este goală. Jumătate din depozitele de gaze româneşti sunt goale. O treime din producţia de grâu şi jumătate din producţia de porumb au fost compromise de secetă. Agricultura din Vrancea este aproape în totalitate compromisă. Situaţia agricolă din Buzău e gravă, scrie Ziarul Financiar.
Dincolo de România, Franţa, Spania, Portugalia şi Italia se vor confrunta, probabil, cu această scădere a randamentului culturilor. Într-o anumită măsură sunt, de asemenea, afectate Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia şi Croaţia.
Alianţa secetă-Putin devine un coşmar.
„Mâine nu există pentru mine”. Interviu cu Olga Grebennik, autoarea ucraineană care a scris „Jurnal de război” într-un subsol din Harkov (Republica)
Olga Grebennik, a scris „Jurnal de Război” în martie 2022, în 8 zile dintr-un subsol din Harkov. Totul ca să rămână pe o linie de plutire în sunetul exploziilor și al sirenelor, în mijlocul unui conflict armat necruțător cu oamenii.
Bloggerița, ilustratoarea și autoarea din Ucraina a trebuit să facă bagajul pentru ea, cei doi copii și câinele lor, să își abandoneze – în 10 minute – orașul cuprins de război. Și-a lăsat în urmă soțul și părinții, planurile și întreaga ei viață de până atunci.
Interviul cu Olga este despre Ucraina de dinainte de război, despre cartea ei care face înconjurul lumii și despre viitorul incert al reîntoarcerii in țara natală. Joi, 21 iulie, de la ora 19.00, Olga Grebennik își va lansa cartea la Seneca Anticafe, unde va avea loc și vernisajul expoziției participative Artistul, între război și pace, cu vânzarea lucrărilor artistei.
Citiți articolul original pe
