Cauta
Adauga
Sign In

Spectacolul România-Ungaria. Cazul Blue Air, și multe altele (CursDeGuvernare)

Spectacolul România-Ungaria. Cazul Blue Air, și multe altele (CursDeGuvernare)

blue air b

Spectacolul România-Ungaria. Cazul Blue Air, și multe altele (CursDeGuvernare)

Game over: afacerea românească Blue Air are toate șansele să se restângă până la faliment, iar compania ungurească Wizz Air are toate șansele să preia rutele și cursele rămase descoperite, dacă scandalul cu blocarea conturilor se sfârșește prost iar situația devine irversibilă.

Până la discutarea acestui nou eșec al unui business românesc, jurnalistul Cristian Grosu desenează contextul: Orice se poate spune despre Viktor Orban al Ungariei , chiar orice.

Orban are, totuși, o calitate care le lipsește total liderilor de toate culorile de la București: trage din toate puterile spuza pe economia ungară – fie că e vorba de atras investitori străini (inclusiv români), fie că e vorba de internationalizara afacerilor ungurești.

Azi, ne aflăm în plină răsfoire a unui astfel de dosar: compania ungurească Wizz Air tocmai a anunțat că își extinde operațiunile din România, imediat ce a izbucnit scandalul suspendării curselor companiei românești Blue Air și blocarea conturilor acesteia. E vorba de preluarea unor rute și curse.

Problema este că această extindere se face cu bani românești, iar autoritățile românești se străduiesc din toate puterile să se întâmple asta: în urmă cu 2 ani, România acorda Blue Air un ajutor de stat (aprobat de Comisia Europeană) sub formă de credit, de 300 de milioane de lei, cu garanții mobiliare asupra a 75% din acțiunile companiei. Practic, cu 300 de milioane de lei sau 75% din acțiuni acolo, Blue Air este astăzi statul român.

Citiți continuarea pe CursDeGuvernare.

Realpolitik pe axa București-Budapesta: care sunt liniile roșii (DW)

Întâlnirea la nivel înalt dintre președinții român și ungar a stabilit problemele dintre cele două state și liniile roșii care nu mai trebuie depășite.

Nu există garanții că Ungaria renunță la grija ei excesivă pentru maghiarii din Transilvania și nici că România le va satisface drepturile întru totul, dar e clar că Bucureștiul și Budapesta caută o cale de înțelegere, un modus vivendi, cel puțin pe termen scurt, notează jurnalista Sabina Fati.

Discuția dintre Katalin Novak și Klaus Iohannis a durat mai mult decât era programat iar la conferința de presă care a urmat cei doi au fost zâmbitori și prietenoși, ca și cum ar fi ajuns la un soi de înțelegere. Nu a fost semnat niciun document iar întâlnirea a fost asimetrică, fiindcă președinta ungară are mai degrabă un rol simbolic în arhitectura statului, în vreme ce șeful statului român are atribuții clare și importante, mai ales în ceea ce privește politica externă.

Vizita Katalinei Novak la București sugerează că Ungaria nu e total izolată în peisajul euro-atlantic, mai ales că și Grupul de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia) își propune să-și reia întrunirile, în ciuda faptului că Budapesta continuă să susțină interesele Rusiei la Bruxelles.

Pentru România, întâlnirea Iohannis-Novak este o formulă de a se asigura de susținere în aderarea la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și în spațiul Schengen.

Articolul integral pe pagina DW.

Topul celor mai mari 1.000 de angajatori la 30 iunie 2022 (Ziarul Financiar)

Cei mai mari 1.000 de angajatori din economie au împreună circa 1,5 milioane de angajaţi, peste un sfert din totalul angajaţilor din economie.

Retailerul alimentar Kaufland este cel mai mare angajator privat din România, cu un număr de aproape 18.000 de angajaţi pe o singură entitate juridică, arată datele furnizate de deputatul USR Cristian Seidler, pe baza informaţiilor de la Inspecţia Muncii.

Operatorul de servicii poştale de stat Poşta Română este cel mai mare angajator de stat, care are peste 23.000 salariaţi distribuiţi în 9 entităţi juridice.

Spitalele şi companiile din IT din top 1.000 angajatori au făcut cele mai multe angajări prin comparaţie cu perioada de dinainte de criza Covid-19

Cea mai mare scădere a numărului de angajaţi în perioada iunie 2019 – iunie 2021 au avut-o angajatorii din industria textilă.

Pe larg în Ziarul Financiar.

România generațiilor | În ce județe sunt cei mai tineri antreprenori (Panorama)

În județele Bistrița Năsăud și Giurgiu, 12% dintre acționarii și asociații societăților comerciale au până în 29 de ani. Este cel mai ridicat nivel de antreprenoriat tânăr la nivel național. La polul opus se află județele Brașov, Brăila, Caraș – Severin și Tulcea, unde doar 7% din asociații și acționarii firmelor au sub 29 de ani, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Dincolo de acești poli, în majoritatea județelor țării, patronii firmelor au, cel mai frecvent, vârsta cuprinsă între 40 și 49 de ani, adică sunt reprezentanți ai Generației X, născută în intervalul 1965-1980.

Companiile fondate și conduse de Millenials (1981-1996) sunt dominante doar în Giurgiu și Gorj.

Poate, privit de unul singur, vârful de 12% de antreprenori sub 30 de ani nu pare un procent foarte mare. Dar creșterea ponderii noilor generații în mediul de business poate fi un semnal că antreprenoriatul românesc se maturizează, inclusiv prin întinerire, scrie Panorama.

Elevă de la Lazăr, dintre cei care l-au huiduit pe George Simion: “Sunt mândră de ce s-a întâmplat” (Libertatea)

Libertatea a vorbit cu o elevă care a făcut parte din grupul celor de la Colegiul Național “Gheorghe Lazăr” din București care l-au huiduit pe George Simion, președintele AUR, la ceremonia de deschidere a anului școlar.

“Dacă ar fi așa toată România, am avea o democrație funcțională”, crede fata. Și adaugă, “eu văd politica drept un mijloc spre progres, iar politica lui Simion rămâne în vechile tradiții și transmite ură față de ceea ce reprezintă o schimbare, propune ura față de străini. Este unul dintre factorii care ne țin țara pe loc”, afirmă eleva de a XII-a în dialogul cu Libertatea.

Citiți articolul în ediția tipărită a ziarului.

Amplu reportaj The NY Times, în pădurile seculare ale României (Biziday)

Publicația americană arată că acestea sunt tăiate pentru fabricarea de peleți, exportați apoi în numeroase țări europene (mai ales în Italia). Pentru că peleții ar trebui fabricați din deșeuri, ei sunt considerați biomasă și „sursă de energie regenerabilă”.

„Europa își sacrifică pădurile seculare pentru energie”, titrează publicația americană, în reportajul său care încearcă să arate cât de greșită este încadrarea lemnului ars în categoria „energie verde”.

The New York Times a trimis o echipă la Cheile Bicazului, „într-una dintre cele mai vechi păduri de pe continent” pentru a urmări costul ascuns al exportului de peleți pentru foc. În centrul investigației se află compania Ameco, din Joseni (Harghita), despre care publicația americană spune că a documentat faptul că „își hrănește gaterele din pădurile protejate ale României”.

Biziday preia parțial reportajul.


Citiți articolul original pe Citeste…

Declinarea răspunderii! pringalati.ro este un agregator automat al media din Romania. În fiecare articol este specificat hyperlinkul către sursa primară. Toate mărcile aparțin proprietarilor lor de drept, toate materialele autorilor lor. Dacă sunteți proprietarul conținutului și nu doriți să vă publicăm materialele, vă rugăm să ne contactați prin e-mail – [email protected]. Conținutul va fi șters în 24 de ore.

Adauga Comentariu

E-mailul dvs. este în siguranță la noi.

ALTII AU CITIT SI...

Sign In Prin Galati

Autentificare sau înregistrare prin utilizarea contului dvs. social nu este activă.

sau

Vei primi detalii contului pe email.

Resetati Parola