Zelenski: Dacă Ucraina cade, urmează Polonia, Moldova și România (Revista 22)
Volodimir Zelenski a făcut un nou apel miercuri la peste o lună și jumătate de la începutul invaziei rusești în Ucraina, pentru ca țările occidentale să trimită ajutoare militare țării pe care o conduce.
Zelenski spune că dacă Ucraina va cădea, Rusia va găsi noi ținte pentru agresiune în Polonia, Moldova, România și țările baltice – „Înarmați Ucraina acum pentru a apăra libertatea”, a spus Volodimir Zelenski într-un mesaj în limba engleză.
„Rusia a început un război total împotriva Ucrainei în 24 februarie. Acum suntem în aprilie. Rusia s-a bazat că va cuceri Ucraina în cinci zile. Acel termen limită l-au stabilit pentru distrugerea țării noastre și a democrației noastre.
Dar n-au avut nici cea mai mică idee cu ce urmau să se confrunte. Rusia nu a știut cât de mult ne prețuim libertatea. Ne-am apărat în fața lor mai mult decât au plănuit ei, invadatorii. Am distrus mai mult armament și echipament rusesc decât au unele armate europene. Dar nu e suficient. Rusia încă are capacitate să atace – și nu doar Ucraina – Polonia, Moldova, România și statele baltice vor deveni următoarele ținte, dacă libertatea Ucrainei cade.
Imaginile de la Bucha și Mariupol au demonstrat intențiile reale ale rușilor în fața întregii lumi. Ei nu pot fi opriți decât de forța armelor. Trebuie să se întâmple acum. Ucraina are nevoie de armament și resurse, avem nevoie de artilerie grea, vehicule militare, sisteme de apărare aeriană și avioane de luptă. Orice poate respinge atacul rusesc și opri crimele lor de război…
Libertatea trebuie să fie înarmată mai bine decât tirania. Țările occidentale au toate motivele să ne ajute. Victoria finală împotriva tiraniei și numărul de oameni salvați depinde de ei. Înarmați Ucraina acum pentru a apăra libertatea”, a spus președintele Volodimir Zelenski într-un clip video în care a vorbit în limba engleză.
România sufocată (Adevărul)
Comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevičius, a acordat un interviu în care critică România pentru modul lent în care a implementat ţara noastră legislaţia UE în domeniul mediului, solicitând Guvernului de la București să remedieze cât mai repede problemele.
Comisarul european pentru mediu spune că avem restanțe mari la rezolvarea problemelor legate de gunoi, apă, aer și păduri.
Data limită de remediere a problemelor este finalul anului 2022.
„Sprijin pentru România”- nu se dă, ci se ia, varza de București (SpotMedia)
Festivismul cu care liderii coaliției, mai ales Marcel Ciolacu, au anunțat măsurile sociale și economice „Sprijin pentru România” a fost staniolul care învelește o imensă cutie în care stă o mărgică de sticlă.
Din start acest festivisim victorios este o stridență atunci când prezinți niște măsuri de criză, chiar dacă nu o recunoști ca atare. Criza e un motiv de îngrijorare, nu de panglici, comentează Ioana Ene Dogioiu.
Apoi, nu e niciun motiv de fericire, dimpotrivă, că 1,8 miliarde de euro fonduri europene rămase neutilizate în exercițiul financiar vor intra acum în protecție socială.
Lasă că nu e deloc sigur acceptul CE pentru această redirecționare.
Dar dacă banii aceștia europeni ar fi fost folosiți la timpul lor pentru investiții care să dezvolte țara și să producă, poate că azi aveam mai puțină nevoie de protecție socială.
Continuarea pe pagina SpotMedia.
Fost ministru al Fondurilor Europene despre voucherele promise de Guvern: „UE nu dă bani pentru un PowerPoint” (Europa Liberă)
Guvernului îi va fi imposibil să finanțeze integral, din bani europeni, voucherele de 50 de euro pentru persoane vulnerabile. Nu au existat negocieri ferme, iar programele actuale sunt supra-contractate, e de părere fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.
Faptul că România nu are un acord cu Comisia Europeană pentru finanțarea voucherelor pentru populația vulnerabilă, așa cum a dezvăluit Europa Liberă, nu îl surprinde pe fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.
Pentru Programele Operaționale (2014-2020) în derulare în România există deja o supracontractare de 150%. Și chiar dacă banii pentru proiecte nu au fost decontați încă, acestea nu pot fi pur și simplu lăsate deoparte.
Mai ales că este vorba de proiecte importante, de canalizare, digitalizarea educației și investiții în infrastructura rutieră și de metrou, a subliniat Cristian Ghinea, într-un interviu pentru Europa Liberă.
„Într-o țară în care se aruncă 2 milioane de tone de alimente, nu știu dacă se poate discuta despre o criză alimentară”. Interviu cu ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu (HotNews.ro)
Cum a ocolit România criza alimentară mondială, care e prețul pâinii la poarta fabricilor și în cât timp am putea să vedem ieftinirea acestui aliment, aflați din discuția pe care HotNews a purtat-o cu Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii. Discuțiile au mai atins subiectul revitalizării Casei de Comerț Unirea și data la care am putea avea primele centre de colectare, dar și tema re-negocierii PNRR și facilitățile fiscale pregătite pentru agricultori și lucrătorii din industria alimentară.
„PNL+PSD=LOVE”. Votanții români, confiscați de partidele la guvernare. Cu ce rămânem după război și crize? (PressOne)
Coaliția la guvernare monopolizează ecranele televiziunilor de știri și o bună parte din presa centrală cu mesaje ce țin de reorganizarea internă din partid (cazul congresului liberal) sau cu anunțuri zilnice despre măsurile economice și planurile de sprijinirea a populației și mediului de afaceri.
Proiecte precum cel de amânare a plăților ratelor la bancă apar și dispar peste noapte, legea offshore nu e încă gata, sursele de finanțare ale unor programe sunt nesigure încă, dar, pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește iar emoția conflictului se atenuează, politicienii români la guvernare par că revin, treptat dar sigur, la lupta pentru prim-plan.
Care sunt în aceste condiții perspectivele pe termen mediu și lung pentru România? De ce nu apar partide noi sau de ce eșuează cele care începuseră promițător? Ce șanse au generațiile tinere să schimbe peisajul politic și cât de grav e riscul absenteismului la vot, în următorii ani? Răspunde, pentru PressOne, profesorul universitar și politologul Andrei Țăranu.
