Vaccinarea împotriva COVID-19 a copiilor între 5 și 11 ani începe astăzi. 25 de întrebări și răspunsuri-cheie pentru copii și părinți (HotNews.ro)
Vaccinarea împotriva COVID-19 a copiilor din grupa de vârstă 5-11 ani a început în această dimineață în România. 220 de cabinete de vaccinare pediatrice distribuite pe întreg teritoriul țării sunt disponibile în acest moment, iar harta acestora poate fi consultată în platforma de programare.
Schema de vaccinare a copiilor cu vaccinul Comirnaty (Pfizer – BioNTech) este de 10 micrograme/doză (10 µg), la interval de 21 de zile; administrarea fiecărei doze se efectuează intramuscular.
Vaccinarea se poate face și fără programare, prin prezentare directă în cabinetele centrelor de vaccinare dedicate copiilor sau în cabinetele medicilor de familie care au solicitat doze pediatrice, pe tot parcursul programului de lucru.
Autoritățile din România se așteaptă ca doar unul din 5 copii din grupa de vârstă 5-11 ani să se vaccineze împotriva COVID-19.
Cum îți poți vaccina copilul – unde, când, cu sau fără programare – și cele mai frecvente întrebări pe care și le pun părinții, însoțite de răspunsuri de la medici și reprezentanții Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19, în articolul HotNews.ro.
Criza sanitară, dincolo de Covid. Ce a rămas după exodul medicilor (Panorama)
România a pierdut cel puțin 40.000 de doctori în ultimii 10 ani, iar deficitele rezultate pe anumite specializări medicale sunt evidente și acute. Unele dintre ele au fost scoase la lumină de pandemie. Altele rămân, deocamdată, ascunse. Deși, în prezent, „exodul medicilor” s-a temperat drastic, sistemul de Sănătate din România va rămâne ani buni sub spectrul deficitului medical, cu costuri umane și financiare uriașe.
Potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial în noiembrie 2021, printre specialitățile deficitare din România se numără anestezia terapia intensivă, epidemiologia, pediatria, medicina de laborator sau microbiologia. Din lipsă de specialiști, autoritățile s-au văzut nevoite să „cârpească” necesarul din teren. Problema majoră, arată cercetătorul Marius Ungureanu, de la UBB, e faptul că deși scoate la rezidențiat poziții în specialitățile problematice, România nu dispune de o strategie clară în materie de resurse umane în sănătate.
Câți medici mai avem, de fapt?
Conform Institutului Național de Statistică (INS), în România activează nu mai puțin de 65.740 de medici. Cu 7.000 în plus față de 2017, când sistemul medical era decimat de fenomenul migrației. Ce a dus, totuși, la această creștere a numărului de specialiști din sănătate, vizibilă pe cifre în ultimii trei ani? Majorările salariale din 2018 au avut o contribuție semnificativă.
Integral, pe pagina de internet Panorama.
Tăcerea din Parlament: după un an, 25 de aleşi au fost auziţi doar la jurământ (Adevărul)
Aleşi să îi reprezinte pe cetăţeni în Legislativ, la încheierea primului an din noul mandat, 25 de parlamentari au luat cuvântul în plenul instituţiei o singură dată, la depunerea jurământului. Minimum 10.000 de lei încasează lunar un parlamentar.
Cei mai mulţi parlamentari care au fugit de la a face auzite mesajele comunităţilor pe care le reprezintă sunt din PNL, opt la număr, notează Adevărul. De altfel, 30 dintre cei 79 de parlamentari PNL au vorbit de cel mult trei ori în plen. Dintre liberalii cu cele mai puţine luări de cuvânt în plen face parte viceliderul de grup Alexandru Ioan Andrei, care, de altfel, nu s-a remarcat nici în primul mandat câştigat pe listele ALDE în 2016. Inclusiv în precedentul mandat, deputatul de Giurgiu a vorbit în plen de numai şapte ori de la tribuna Parlamentului.
Ceilalţi liberali care au putut fi auziţi de la microfonul central doar în decembrie 2020, când îşi preluau noua funcţie, au fost: Ben Oni Ardelean, Costel Barbu, Daniel Constantin, Mugur Cozmanciuc, Alexandru Popa şi Cătălin Predoiu (actual ministru al Justiţiei). Aleşi care au evitat comunicarea prin viu grai de la tribuna Parlamentului au fost şi la PSD, unde şase parlamentari au vorbit în plen doar la depunerea jurământului de instituire în funcţie: Nicu Niţă, Carmen Mihălcescu, Rodica Nassar, Eliza Peţa-Ştefănescu, Daniel Tudorache şi Horia Ţuţuianu.
Din cei 55 de deputaţi USR, patru au ales să vorbească o singură dată: Andrei Drancă, Cătălin Drulă, Eugen Terente şi Daniel Toda.
România la 15 ani de la aderarea la UE – a primit cu aproape 45 miliarde euro mai mult decât a contribuit la bugetul UE (Profit.ro)
România a primit, în cei 15 ani care au trecut de la aderarea la UE (2007-2021), cu 44,7 miliarde de euro mai mult decât a contribuit la bugetul Uniunii Europene, relevă datele analizate de Profit.ro. Astfel, sumele primite de la bugetul UE au ajuns, la finalul lunii decembrie a anului trecut, la 68,75 miliarde de euro, în timp ce contribuția cumulată pentru această perioadă este de 24 miliarde de euro. Fondurile europene au reprezentat în acești 15 ani una dintre sursele importante de finanțare pentru proiecte derulate de autorități, locale sau centrale, dar și de mediul privat, relevă date analizate de Profit.ro. Sumele de mai sus sunt doar cele accesate de România prin bugetele multianuale ale UE. La aceastea se adaugă alte 2 miliarde de euro prin NextGenerationEU (2021-2023), din care 1,85 miliarde de euro este suma încasată în decembrie anul trecut ca avans din granturile aferente PNRR, iar 123 milioane de euro reprezintă asistență de redresare pentru coeziune (ReactEU).
Habemus Edi! (Gazeta Sporturilor)
Dup săptămâni întregi de negocieri, refuzuri surprinzătoare și răsturnări spectaculoase de situație, naționala mare are, în sfârșit, selecționer.
Iordănescu jr. a fost prezentat oficial. El a semnat un contract valabil până la finalul preliminariilor Euro 2024. Antrenorul de 43 de ani a promis “rezultate, abia apoi joc bun”, potrivit gazetei.
Citiți articolul original pe
