România, greu de atacat. Un strateg militar explică la ce să ne aşteptăm în cazul în care Rusia ar invada o ţară NATO (Adevărul)
Agresiunea neaşteptată asupra Ucrainei a stârnit temerea că Putin ar intenţiona să atace inclusiv state membre NATO. Generalul Dan Grecu consideră aproape imposibil un atac asupra României, ţinând cont că Armata Rusă ar trebui să depăşească o apărare organizată în Carpaţi.
Cu o experienţă vastă, Grecu ştie ce înseamnă un război. El a fost şef al Echipei Naţionale la Comandamentul Central American pentru operaţiunile din Irak şi Afganistan, apoi şef al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar şi a luat parte la Misiunea ONU din Etiopia şi Eritreea.
Pornind de la ipoteza în care Putin ar încerca să surprindă cu un atac asupra flancului sud-estic NATO, adică pe direcţia României şi a Bulgariei, ar avea două variante. „În partea de sud-est, într-o eventuală agresiune militară prin Bulgaria o posibilă direcţie de ofensivă «se înfundă», cum spunem noi, în Munţii Rodopi şi Balcanii de Est, iar o alta, relativ paralelă cu Dunărea, ar implica expunerea totală a flancului nordic al agresorului, implicit nevoia unei acţiuni similare la nord de Dunăre, prin România”, spune generalul pentru Adevărul.
„În ce priveşte o eventuală direcţie prin România, să facem apel la istorie şi să amintim că majoritatea istoricilor şi analiştilor militari care au studiat cel de-al doilea Război Mondial sunt de acord că părăsirea de către Armata Română a alianţei cu Germania a scurtat războiul cu circa şase luni, atâta fiind estimat timpul de care Armata Roşie ar fi avut nevoie să depăşească o apărare organizată pe Carpaţi”, punctează generalul Grecu.
NATO este net superioară pe toate planurile, iar o acţiune a Rusiei ar fi sortită din start eşecului. „Nu cred că liderii ruşi vor lua vreodată o astfel de decizie şi am încrederea că planificatorii militari ruşi le vor explica acestora că o astfel de alternativă este de tipul «no-go», supremaţia Alianţei în forţe şi mijloace fiind generală în toate cele 5 spaţii de luptă – terestru, aerian, marin, submarin şi spaţial. Este adevărat că Federaţia Rusă deţine un avantaj numeric în ceea ce priveşte armamentul nuclear, dar nu şi calitativ, aşa că escaladarea unei confruntări la acest nivel ar fi un dezastru pentru întreaga omenire, nu numai pentru părţile beligerante, un dezastru care pune sub semnul întrebării însăşi existenţa vieţii pe pământ”, a conchis generalul.
Un rocker rus din St. Petersburg spune românilor că „ți se face rău, nu te poți uita când la televiziunile noastre se vorbește despre război nuclear” (Libertatea)
Daniil Leveșin, chitaristul formației Blankenberge, nu este de acord cu războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
„Depășește pur și simplu toate limitele rezonabile și pare un vis oribil din care este imposibil să te trezești”, a declarat el.
Din Sankt Petersburg, într-o discuție cu Libertatea, muzicianul transmite o bucată de realitate rusească, în timpul invaziei din Ucraina.
„Chiar acum, aproape non-stop, există emisiuni TV cu «experți» care discută despre posibile preluări militare de noi teritorii și atacuri nucleare. Este pur și simplu imposibil să te uiți și să asculți”, spune el.
„Propaganda de la televizor îi sperie pe ruși că rusofobia există de mult timp în lume. Dar noi știm că este o minciună” , a mai afirmat artistul.
Guvernul “a uitat” de 14% din economia României: Plafonarea prețurilor la energie nu se aplică și marilor consumatori din industrie (Ziarul Financiar)
Ordonanţa de urgenţă a guvernului privind plafonarea preţurilor la energie pentru consumatorii casnici şi industriali exclude unele dintre cele mai mari companii din industria românească.
Împreună, companiile excluse înseamnă circa 14% din economia României, potrivit datelor lui Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie.
Multe companii din cele excluse de la plafonarea preţului la energie sunt din industrii strategice.
Spre exemplu, Liberty Galaţi, fostul Sidex, este cel mai mare combinat siderurgic din ţară şi unul dintre cei mai mari exportatori.
De asemenea, Azomureş livrează peste jumătate din toate îngrăşămintele din ţară, iar în acest moment activitatea de la Mureş este oprită. Mai mult, contextul este cu atât mai greu cu cât războiul din Ucraina a blocat mule livrări de materii prime din Rusia şi Ucraina.
PNRR-ul României pe tabloul de bord de ultimă oră de la Bruxelles (CursDeGuvernare)
Vizita de 2 zile în România a Comisarului european pentru Economie, Paolo Gentiloni, privește oficial chestiuni importante aflate pe agenda europeană: impactul pe care le produc cele două crize ale momentului generate de război – prețurile la energie și migrația.
O a treia componentă vizeză un lucru la fel de important, dar mai puțin mediatizat. E vorba de discuții privind stadiul implementării PNRR.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, anunța săptămâna trecută, miercuri, că ”nu există îngrijorări” cu privire la îndeplinirea celor 24 de jaloane din PNRR aferente primului trimestru din 2022.
Cu 3 zile înainte de termenul-limită pentru ”bifarea” acestor jaloane, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a acestora sunt încă ”în stadiu de implementare”, e clar că rezolvarea va urma ”procedura accelerată” din 2021. Pentru trimestrul 4 al anului trecut, România trebuia să bifeze 21 de ținte, iar majoritatea actelor normative au fost emise în ultima ședință de guvern a anului.
Teoretic, peste doar 3 zile, dintre cele 215 reforme și 292 de investiții România ar urma să contabilizeze 45 de angajamente onorate.
Este doar punctul de vedere autohton pentru că, până în acest moment, Comisia nu a validat niciuna dintre măsurile adoptate de guvernul de la București.
Din punctul de vedere al Bruxelles, un jalon sau o țintă este îndeplinită atunci când statul membru transmite Comisie o cerere de plată și dovezile că a îndeplinit obiectivul.
Vedeți pe portalul CursDeGuvernare ce ținte trebuie atinse până la 31 martie 2022 dar și cum stă România față de alte state.
Cine sunt colaboratorii publicației „Certitudinea”, acuzată de extremism și distribuită la Teatrul Național București la un spectacol al lui Dan Puric (HotNews.ro)
Conducerea Teatrului Național București declanșează o anchetă și depune plângere la poliție după ce publicația „Certitudinea” – acuzată ca fiind de propagandă extremistă – a fost împărțită publicului la Sala Studio, la un spectacol al lui Dan Puric.
În „Colegiul de redacție” al revistei „Certitudinea”, care îl are „coordonator moral și spiritual” pe Mihai Eminescu, sunt trecute nume de referință ale literaturii române precum Eudoxiu Hurmuzachi, Vasile Alecsandri, Nicolae Densușianu, I.L. Caragiale, George Coșbuc.
Conform site-ului publicației, colaboratorii acesteia sunt:
Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Dogaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor.
Pe larg despre unii dintre colaboratori pe Hotnews.ro.
În PMB există încă un serviciu, cu 6 angajați, numit Euro 2020. Se așteaptă „proxima reorganizare” pentru a decide dacă va fi desființat (SpotMedia)
Deși cea mai recentă ediție a Campionatului European de Fotbal s-a încheiat de mai bine de 9 luni, Primăria Capitalei are încă un serviciu cu 6 salariați numit „Euro 2020”. Și nu poate spune clar cu ce se ocupă acei oameni, în fiecare zi.
Per total, cheltuiala salarială lunară cu acest serviciu este de 38.054 lei.
„La proxima reorganizare a instituției, conducerea Primăriei Municipiului București va analiza necesitatea și oportunitatea reorganizării sau desființării Serviciului Euro 2020”, se arată în răspunsul PMB.
E adevărat că Nicușor Dan și-a exprimat intenția de a face reorganizare în PMB. Dar n-a avansat public niciun termen în care se va ocupa de această reorganizare.
Dacă mai întârzie puțin, s-ar putea ca Serviciul Euro 2020 din PMB să fie de vreun folos în 2024, când se va organiza următoarea ediție a Campionat European de Fotbal, scrie SpotMedia.
