Banca Mondială propune o soluție pentru marea inechitate din societatea românească. Pensiile speciale, taxate progresiv (Adevărul)
Banca Mondială a remarcat că pensiile magistraților și cele ale foștilor angajați din aviația civilă sunt mult prea mari, fiind suplimentate cu sume enorme de la bugetul de stat, creând inechitate nu numai față de pensiile de rând, ci și față de alte pensii speciale. Drept urmare, Banca Mondială a făcut o serie de recomandări României în scopul realizării reformei pensiilor, în special a celor de serviciu, cunoscute drept pensii speciale. Concret, Banca Mondială recomandă introducerea impozitării progresive a suplimentului la pensiile de serviciu finanțate de la buget.
Culmea reformei: Ministrul Finanțelor susține că obiectivul de reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale e deja atins fără nici o reformă pentru că ar fi scăzut procentul lor în Produsul Intern Brut / 12,4 miliarde de lei pe pensii speciale în acest an (G4Media)
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat duminică la Prima News că obiectivul de reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale din Produsul Intern Brut (PIB). obiectiv asumat de România, ar fi atins, pentru că acest procent a scăzut în ultimii trei ani, transmite News.ro.
Reamintim că România și-a asumat prin PNRR să reformeze pensiile speciale atât prin scăderea ponderii lor în PIB, dar mai ales prin introducerea principiului contributitivității. Proiectul de lege aprobat de guvern în decembrie și aflat acum în Parlament nu introduce însă principiul contributitivității la pensiile militare.
Câciu a declarat că pensiile speciale, în acest moment, reprezintă 0.8% din PIB, pentru că sunt pensiile militare care reprezintă aproape 11 miliarde de lei în 2023 şi restul 1,4 miliarde – magistraţi şi celelalte categorii.
”Sunt 12 miliarde de lei, dar această pondere a cheltuielior cu pensiile speciale scade de 3 ani de zile. În 2020 aveam 0.96% din PIB, apoi 0.93 % în 2021, 0.84% în 2022, iar anul acesta închidem cu 0.78%”, a spus ministrul.
Proiectele legilor educației vor fi prezentate de Ligia Deca luni, la 14:30, anunță Ministerul Educației (EduPedu)
Cele două proiecte de legi consolidate ale educației, lansate în dezbatere publică în vara anului trecut, vor fi prezentate luni, 27 februarie, într-o conferință de presă care va avea loc la ora 14:30, conform unui anunț al Ministerului Educației.
Este a doua conferință de presă organizată de Ministerul Educației cu Ligia Deca ministru, după cea făcută la circa două săptămâni de la preluarea mandatului. Ligia Deca este ministra educației de la începutul lunii octombrie 2022, adică de aproape cinci luni.
Povestea fetei căreia Klaus Iohannis i-a dăruit o tabletă de Crăciun, în 2014 (Libertatea)
Muncește de la 15 ani și visează să emigreze în Germania: „Pentru copii, spitale, școli”
Tânăra de 22 de ani spune că s-a bucurat de cadoul prezidențial, care a ajutat-o să fie mai aproape de mama sa, plecată la muncă în Italia, dar aștepta mai mult de la Președintele României: „Să ducă ţara pe alte culmi. Să nu facă diferenţe între oameni, că unii sunt mai săraci şi alţii sunt mai bogaţi. Să-i trateze pe toţi în mod egal”.
Mult pământ, puţină apă şi mâncare „made in non-RO“ . Avem de patru ori mai mult pământ per capita decât Germania, dar exportăm grâu şi importăm carne de porc în lipsa unei strategii de ţară (Ziarul Financiar)
Germania are 11,6 mil. ha de teren arabil, iar România are 8,6 mil. ha de teren arabil, cu 35% mai puţin. Însă, în timp ce Germania are 0,12 ha de teren arabil per capita, România are 0,45 ha de teren arabil per capita, de patru ori mai mult ♦ Lituania se află pe primul loc în UE cu 0,81 ha de teren arabil per capita, iar România este între primii trei ♦ Teoretic, România ar trebui să fie capabilă să-şi satisfacă autoconsumul, dar are nevoie de investiţii masive în irigaţii şi în procesare, ca să nu mai importe carne de porc, de exemplu, în principal din Germania ♦ Germania este mai eficientă decât România, pentru că de pe acelaşi hectar scoate mai multă materie primă şi are o strategie clară de a o transforma în produs finit. Spre comparaţie, în cel mai bun an agricol pentru România, 2021, producţia medie la porumb a fost de 5,8 t/ha, faţă de 11 t/ha în Germania, care a obţinut aproape dublu, iar la grâu a fost de 5,4 t/ha, faţă de 7,4 t/ha în Germania, cu aproape 40% mai mult ♦ În acest context, cum poate România să-şi fructifice potenţialul?
2023 ar putea fi un an mai bun pentru turism chiar și față de 2019. Deși prețurile au crescut, românii vor renunța la alte cheltuieli, însă nu și la vacanțe (Economedia)
Anul 2023 va fi o perioadă foarte bună pentru turism, poate chiar mai bună ca înainte de pandemia de COVID-19, din 2019, potrivit agențiilor de turism prezente la Târgul de Turism de la Romexpo. Deși inflația a fost și este în continuare o provocare pentru mulți români, turiștii vor renunța la alte lucruri, însă vacanța va fi o prioritate pentru ei anul acesta.
Reprezentanții agențiilor de turism spun că pentru anul acesta destinațiile vedetă rămân tot cele obișnuite, cum ar fi Turcia, Grecia, Spania, Cipru. Însă românii se vor uita și la destinații exotice, cum ar fi Dubai sau Egipt.
Documentarul „Între revoluții”, regizat de Vlad Petri, a fost premiat la Berlinale 2023 (Cultura la dubă)
Documentarul „Între revoluții”, regizat de Vlad Petri, și-a adjudecat Premiul FIPRESCI (Fédération Internationale de la Presse Cinématographique) la secțiunea Forum a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, unde a avut și premiera mondială.
Docuficțiunea spune povestea în oglindă a două prietene, Maria și Zahra, foste colege la Medicină în Bucureștiul comunist al anilor ’70. În 1979, când dorința de schimbare din Iran se transformă într-o mișcare concretă, Zahra se întoarce în ţara ei și participă la Revoluţie.
Pentru următorii 10 ani, până la Revoluția din România, nu poate comunica cu prietena ei, Maria, decât prin scrisori, iar cuvintele devin oglinda luptei prin care femeile din cele două lumi încearcă să se facă auzite.
Citiți articolul original pe
