Pachetul social e minunat, dar fără bani. Se gândește cineva și la economie? (Adevărul)
Jurnalistul Ion M. Ioniță constată că „discuțiile în coaliție se petrec în jurul unui singur subiect, pachetul social, programul cu care PSD. a ocupat agenda publică în ultimele săptămâni. Creșterea de prețuri a afectat, fără îndoială, nivelul de trai al categoriilor cele mai defavorizate. Măsuri sociale sunt necesare, problema este cui le sunt adresate și din ce resurse bugetare. Declarațiile venite din partea miniștrilor PSD. vorbesc despre 12 milioane de oameni care ar fi ajutați în acest fel și despre un efort bugetar de peste 17 miliarde lei. În același timp, statul s-a angajat să suporte pentru încă un an prețurile compensate la energie, curent electric și gaze, iar deficitul bugetar ar trebui redus semnificativ în 2022, față de nivelul de anul trecut. Cum va reuși statul un așa tur de forță, cu cheltuieli mai mari în valoare de miliarde de euro și cu venituri nesigure în condițiile evoluțiilor economice generate de războiul din Ucraina, rămâne o întrebare fără un răspuns clar, cel puțin deocamdată.
Dar partea liberală a guvernării ar trebui să se adreseze sectorului economic, căruia să-i ofere perspectiva dezvoltării, profitând de oportunitățile oferite de criză. Fără economie, statul degeaba cheltuiește resurse pentru că nu va reuși nici să oprească creșterea prețurilor, nici să ofere protecție socială. Soluția reală nu stă în vouchere, ci în reziliență și dezvoltare economică.
Ar trebui să se vadă o nouă abordare privind folosirea oportunităților în timp de criză. Altfel, rămânem cu schimbări numai de cosmetică politică”.
Integral în Adevărul.
Unele măsuri din programul ”Sprijin pentru România” nu au buget, dar guvernul se bazează pe reducerea evaziunii (SpotMedia)
Unele măsuri din pachetul ”Sprijin pentru România”, prezentat public luni seara de liderii coaliției, nu au deocamdată bază financiară, dar ministrul de Finanțe a dat de înțeles că banii necesari vor veni prin reducerea evaziunii fiscale și a exclus total o eventuală creștere a taxelor și impozitelor.
Întrebat de o jurnalistă de unde anume vor veni banii de la bugetul de stat, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a susținut că în România există o evaziune de peste 11%. Și că prin reducerea evaziunii, se vor găsi bani pentru a achita partea de la bugetul de stat pentru aceste ajutoare.
Când jurnalista a insistat și l-a întrebat pe Câciu dacă, în aceste condiții, se bazează pe estimări când spune că are bani pentru a plăti ajutoarele, Câciu a răspuns „Da”.
În continuare, la insistențele jurnalistei – care a întrebat ce se va întâmpla dacă România nu își va atinge țintele de încasări și de reducere a evaziunii – Câciu a refuzat să se raporteze la scenariu și a susținut, în repetate rânduri, că țintele vor fi atinse.
Pe de altă parte, ministrul de Finanțe a susținut apăsat că exclude creșterea taxelor și a impozitelor în acest an, chiar dacă situația economico-socială este dificilă, notează SpotMedia.
Ciucă și Ciolacu resuscitează un proiect al lui Dragnea, parafat de Dăncilă și pentru a cărui soartă Daea a fost „extrem de supărat” (HotNews.ro)
Coaliția PSD-PNL a decis alocarea a „100 de milioane de euro pentru Casa de Comerț UNIREA – integrator de programe naționale în agricultură”. Măsura apare în programul „Sprijin pentru România”.
Proiectul Casei de Comerț Unirea este unul unul mai vechi și i-a aparținut lui Liviu Dragnea și a fost pus în programul de guvernare al PSD din 2016.
Înființarea Casei de Comerț Unirea a fost făcută de Viorica Dăncilă, printr-o hotărâre de Guvern anunțată în 2018, în ședința solemnă a executivului de la Alba Iulia.
Unirea nu a rezistat prea mult. În ianuarie 2020, Corpul de control al Ministerului Agriculturii, condus de PNL, a trimis Parchetului „nişte concluzii” legate de magazinele Gostat înființate prin Casa de Comerț Unirea.
Controlul a vizat achiziţiile pe care le-au făcut cele două magazine de stat, achiziții de aproximativ un milion de euro, fără să aibă aprobarea consiliului de administraţie, reamintește HotNews.ro.
Președintele „furibund” sau ce a făcut cu adevărat Iohanis în cele 45 de zile de război (Libertatea)
După ce prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a declarat că Iohanis nu a fost prezent la Congresul PNL din cauza activității „furibunde” de la începutul războiului, Libertatea i-a consultat activitatea din ultimele 45 de zile a șefului statului.
Patru weekend-uri aproape libere din cinci, zeci de conversații telefonice și întâlniri și o lungă absență publică. Libertatea a întrebat Cotroceniul de ce.
Președintele Klaus Iohanis nu am mai avut nicio conferință de presă individuală de un an De pe 27 aprilie 2021.
Burleanu reales la al 3-lea Congres (Gazeta Sporturilor)
Azi de la ora 11 au loc alegerile la FRF, în fapt o formalitate care va valida prezența lui Răzvan Burleanu, unic candidat, în fruntea fotbalului românesc pentru încă 4 ani, acesta fiind al treilea său mandat. Președintele de la Casa Fotbalului vizează să continue seria și după 2026.
În ultimii 8 ani, cu Burleanu la conducere, fotbalul a dat senzația că s-a întărit, dar numai pe hârtie și doar la nivel juvenil, feminin și de futsal. A fost asigurată astfel inclusiv o mașinărie de vot greu de învins, în favoarea președintelui în exercițiu.
Regula U21 și campionatul cu play-off și play-out pot fi considerate bile albe. La polul opus însă, cluburile se zbat în mocirlă, unele la propriu, dar și în insolvențe sau falimente mai mult sau mai puțin mascate.
Naționala mare continuă și ea să se afunde în clasamente, cu șanse tot mai mici să ajungă în viitorul predictibil la vreun turneu final, iar echipele românești părăsesc, cu extrem de rare excepții, competițiile europene încă din primele faze preliminarii. Un amalgam de ordine și degringoladă, sesizat totuși, dar izolat, de voci din fotbalul românesc.
Pe larg în Gazeta Sporturilor.
