„O banală răceală” (Republica)
Știm, încă dinainte de a merge la Facultatea de Medicină, că o răceală „banală” trece în șapte zile cu tratament și într-o săptămână dacă nu iei nicio pastilă, ci doar stai și aștepți să treacă. Odată însă ce am intrat în Facultatea de Medicină, devine obligatoriu să ne și să le explicăm celorlalți ce poate însemna, de fapt, o „banală” răceală, scrie pe portalul Republica dr. Marius Geantă, Președinte și Co-Fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină.
Specialistul insistă asupra celor trei motive pentru care nu putem ignora această „banalitate”:
⁃ apare foarte des, aproape în fiecare sezon de toamnă-iarnă-primăvară
⁃ ne scoate din ritmul cu care suntem obișnuiți, ne obligă să lipsim de la muncă/școală, oricum ne scade considerabil randamentul
⁃ pentru unii dintre noi, cei care prezintă „comorbidități”, această banalitate poate însemna vizita la medic, internarea, nevoia de terapie intensivă sau, uneori, în cazuri complicate, poate apărea decesul.
În cifre, această banalitate de răceală a fost cuantificată astfel, în SUA (2003, dar sunt ușor de găsit și alte studii):
⁃ peste 100 de milioane de vizite la medic
⁃ cheltuieli de peste 7 miliarde de dolari pentru sistemul de sănătate
⁃ peste 40 de miliarde de dolari pierduți prin scăderea productivității
⁃ costuri mai mari decât astmul bronșic sau insuficiența cardiacă
⁃ o treime dintre cei care ajung la medic primesc prescripție cu antibiotice, contribuind la apariția rezistenței microbilor la antibiotice.
Parcă nu este chiar atât de banală, nu-i așa?
Armata de consilieri a generalului Ciucă. Cine sunt oamenii care îi dau sfaturi premierului (Libertatea)
Pe lista sfătuitorilor plătiți sau voluntari ai premierului Nicolae Ciucă se numără patru medici, un fost înalt ofițer SRI, oameni de casă ai lui Emil Boc dar și liberali care nu au mai prins locuri de ministru sau deputat, plus un nume important al fotbalului românesc. Libertatea vă face o scurtă prezentare a acestora.
Epopeea pro și contra metroului spre Aeroportul Otopeni (Panorama)
Legătura de infrastructură dintre Capitală și cel mai mare aeroport al României a fost mereu un cartof fierbinte în domeniul transporturilor. A durat 31 de ani după căderea comunismului și a fost nevoie de presiunea organizării unui campionat european de fotbal pentru ca o legătură rapidă de tren între aeroportul Otopeni și București să ia naștere, iar Capitala să fie conectată cu aeroportul și prin altceva decât o șosea.
De ani de zile, pe hârtiile cu planuri de extindere a infrastructurii bucureștene a existat însă mereu și un proiect concurent: linia de metrou spre Aeroportul Otopeni. Iar aici, tot din timpuri pierdute în negura istoriei politice, a existat mereu și o ruptură importantă între specialiștii în mobilitate urbană și politicienii de la vârful Ministerului Transporturilor. Mai merită făcută o linie de metrou până la aeroportul din nordul Capitalei sau nu?
Anul trecut, proiectul metroului spre Otopeni a fost considerat nefezabil de experții europeni, iar fostul ministru USR Cătălin Drulă a susținut renunțarea la tronsonul de metrou dintre Aeroporturile Băneasa și Henri Coandă – Otopeni. Motivul? Specialiștii spun că nu este rentabil. Cu toate acestea, noua coaliție de guvernare a decis contrariul: proiectul merge înainte, sub oblăduirea unui nou ministru al Transporturilor, scrie Panorama.
Cele mai vândute cărți în 2021: “Răspunsuri scurte la marile întrebări”, “Tată bogat, tată sărac”, “Minciuna lui Michelangelo”, “Istoria românilor”, “Țup în lumea nouă” (Cultura la dubă)
Marile edituri din România au făcut bilanțul celui de-al doilea an al pandemiei, care a continuat să afecteze piața de carte, mai ales în lipsa organizării marilor târguri de la București, Gaudeamus și Bookfest, și în lipsa unui sprijin financiar din partea statului.
Decembrie a rămas luna cu cele mai mari încasări și odată încheiată și ea, editurile au transmis publicului obișnuitele topuri anuale de vânzări.
Unele au preferat să se concentreze pe titlurile nou apărute în 2021, altele au publicat topul general al vânzărilor, unde, pe alocuri, se păstrează aceleași bestsellere ca în anii anteriori.
Cultura la dubă publică topurile anunțate de editurile Humanitas, Polirom, Curtea Veche, All și Litera. România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de carte, potrivit ultimului raport publicat de Eurostat în ianuarie 2021.
Conform acestuia, 93.5% dintre români nu cumpără nici măcar o carte pe an și nici la bibliotecă nu merg.
În 2019, Biblioteca Națională a României înregistra 900 de vizitatori pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 320.000 de vizitatori pe an. Iar în 2020, în primul an al pandemiei, numărul a scăzut la 250 de vizitatori pe zi.
Prin comparație, Biblioteca Națională a Franței înregistra 1,3 milioane de vizitatori pe an, dintre care 900.000 de cititori, iar restul participanți la diverse evenimente: expoziții, concerte, dezbateri.
Toți fug de România (Gazeta Sporturilor)
Ladislau Boloni i-a refuzat pe federali, devenind al patrulea antrenor care spune “nu” României în ultimele două luni, după Gică Hagi, Răzvan Lucescu și Dan Petrescu.
Urmează o nouă încercare din partea lui Burleanu: Edward Iordănescu.
Citiți articolul original pe
