De ce se pensionează „Dirijorul în Alb”. Motivele halucinante pentru care cere să fie trecut în rezervă coordonatorul jandarmilor de la protestul din 10 august (Adevărul)
Colonelul Cătălin Paraschiv – „Dirijorul în Alb“ –, care a devenit celebru în urma incidentelor violente ale jandarmilor de la mitingul din 10 august 2018, a decis să treacă urgent în rezervă, la doar 51 de ani, pe motiv că modul de conducere a Jandarmeriei „este bazat pe cleptocraţie avidă şi greţoasă, iar nedreptatea este inoculată psihic“.
La aproape 4 ani de la mitingul antiguvernamental al diasporei din Piaţa Victoriei, în urma căruia sute de protestatari din Piaţa Victoriei au depus plângeri împotriva trupelor de Jandarmerie pe motiv că au fost răniţi sau au inhalat gaze lacrimogene, colonelul Cătălin Paraschiv, comandantul Brigăzii Speciale de Intervenţie Vlad Ţepeş din cadrul Jandarmeriei Române, care i-a coordonat pe militarii care au acţionat cu violenţă, a hotărât să treacă în rezervă. Acesta a împlinit vârsta care conferă dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă, conform art. 85, alin. 1, lit. a1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Însă, se pare că nu vârsta este motivul pentru care ofiţerul a părăsit locul unde a lucrat peste 30 de ani. În raportul prin care îi cere şefului Jandarmeriei, generalul Alin Mastan, să îi aprobe trecerea în rezervă, colonelul Paraschiv arată că solicitarea „are în vedere prevederile art. 9 alin. 1 litera C din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit cărora, printre îndatoririle cadrelor militare, este şi «să preţuiască onoarea şi gloria de luptă ale forţelor armate ale României, ale armei şi unităţii din care fac parte, precum şi demnitatea gradului şi a uniformei militare pe care le poartă»”.
În continuare, Omul în Alb arată că „motivarea în fapt a demersului meu se referă la următoarele aspecte: în ultima perioadă de timp, modul de conducere a Jandarmeriei Române este bazat pe cleptocraţie, o cleptocraţie avidă, greţoasă, născută din cel mai pur oportunism politic, iar nedreptatea şi inechitatea sunt inoculate psihic, ducând cu gândul la experimente psihologice de laborator, menite să scoată în relief rezilienţa militară”. Iar asta nu este tot. Colonelul îi mai spune şefului Jandarmeriei Române că funcţia socială a valorii este fracturată de arivismul şi ambiţia egoistă a comenzii instituţiei pe care o conduce.
„Adevărul” notează că Jandarmeria Română a refuzat să comenteze motivele pentru care colonelul a ales să treacă în rezervă.
Cum arată bugetul Capitalei propus de Nicușor Dan: Cheltuielile au fost reduse din pix. Bucureștiul riscă incapacitatea de plată, în cel mult jumătate de an. Marile investiții mai așteaptă (SpotMedia)
Bucureștenii care așteaptă să vadă cum va reuși Nicușor Dan să împartă banii Capitalei, în 2022, astfel încât să achite și subvențiile uriașe la căldură și transport, dar să facă și investiții s-ar putea să aibă o mare surpriză!
Cu mare întârziere, primarul general a lansat, miercuri, pe 16 februarie, în dezbatere publică, proiectul de buget al instituției pe care o conduce.
Doar că în acest document, cheltuielile împovărătoare au fost ajustate din pix și subdimensionate. Iar dacă bugetul Primăriei Capitalei va arăta într-adevăr așa, instituția riscă să intre în faliment, peste cel mult jumătate de an.
Anul trecut, Primăria Generală estima că va încasa în jur de 6,9 miliarde de lei. Pentru 2022, previziunile sunt mai rezervate. Adică PMB susține că se așteaptă la venituri de doar circa 5,77 miliarde de lei.
În realitate, judecând după istoricul anilor precendenți, PMB încasează doar puțin peste 4 miliarde de lei.
Marea provocare în întocmirea bugetului pentru anul 2022 ține de acoperirea unor cheltuieli extraordinare.
Mai exact, până anul trecut, cam jumătate din încasările PMB se duceau pe plata subvenției la energie termică și la transportul public în comun.
Continuarea pe SpotMedia.
De ce nu mai primesc băncile depozite în euro de la populaţie? (Ziarul Financiar)
Românii au făcut în ultimii ani mai multe depozite în euro decât în lei de teama deprecierii leului, dar şi din cauza inflaţiei mari, deşi dobânzile sunt mici.
Clienţii ING nu mai pot face depozite la termen în euro din 30 aprilie ca „să nu blocheze banii“ la dobândă 0%.
Raiffeisen nu mai primeşte din 2019 depozite în euro.
Berlinala 2022. Pelicula „Alcarràs” a câștigat Ursul de Aur la cea de-a 72-a ediție a festivalului internațional de film (Ziare.com)
Pelicula ”Alcarras”, o coproducţie Spania/Italia regizată de cineasta Carla Simon, a câștigat miercuri, 16 februarie, ”Ursul de Aur” pentru cel mai bun film, în cadrul celei de-a 72-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin.
Regizoarea Carla Simon a dedicat filmul „micii familii de fermieri care cultivă pământul”. „A fost un film dificil. Sper să vă placă”, a spus cineasta pe scena de la Berlinale Palast.
Actriţa franceză Isabelle Huppert, cunoscută din filme precum „Elle” şi „Sauve qui peut (la vie)”, a fost recompensată cu Ursul de Aur onorific pentru întreaga activitate, în absenţă. Ea nu a putut participa la ceremonie din cauză că a fost testată pozitiv pentru Covid-19.
Documentarul „Amintiri de pe Frontul de Est”, semnat de regizorul Radu Jude şi istoricul Adrian Cioflâncă, a fost inclus în competiţia de scurtmetraje, dar nu a câștigat.
Festivalul de Film de la Berlin are loc cu prezenţă fizică, în perioada 10 – 20 februarie, dar fără petreceri ori recepţii şi sălile de proiecţii sunt ocupate la 50% din capacitate.
Citiți articolul original pe