Liderii Ungariei au cântat prohodul UE în România, după ce ministrul lor de Externe s-a ploconit rușilor (Adevărul)

Liderii Ungariei au cântat prohodul UE în România, după ce ministrul lor de Externe s-a ploconit rușilor (Adevărul)

liderii ungariei au cantat prohodul ue in romania dupa ce ministrul lor de externe s a ploconit rusilor

Liderii Ungariei au cântat prohodul UE în România, după ce ministrul lor de Externe s-a ploconit rușilor (Adevărul)

Liderii Ungariei, în frunte cu Viktor Orban, au lansat discursuri anti-UE la Băile Tuşnad, în timp ce tonul faţă de Rusia a fost îndulcit. De altfel, ministrul maghiar de Externe a mers la Moscova pentru a negocia gaze suplimentare pentru Budapesta.

Reprezentanţii guvernării de la Budapesta au fost mai rezervaţi pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc, în cadrul temelor abordate la Şcoala de Vară de la Băile Tuşnad, însă tot nu au putut să stea complet liniştiţi, în logica respectului diplomatic faţă de ţara în care erau desfăşurate evenimentele, şi s-au dezlănţuit cu declaraţii împotriva Uniunii Europene. Practic, în discursurile din judeţul Harghita, Viktor Orban (premierul Ungariei) şi Mihály Varga (ministrul de Finanţe) au cântat prohodul UE, principala cauză fiind poziţionarea UE faţă de Ucraina şi Rusia, apoi agenda ideologică a Occidentului.

„Stăm într-o maşină care are pană la toate cele patru roţi: este absolut clar că războiul nu poate fi câştigat în acest fel”, a declarat Viktor Orban. Premierul maghiar a avut un discurs de apreciere faţă de state ca Rusia, China sau India, în timp ce inclusiv partenerul de peste Ocean, adică Statele Unite, a fost criticat, pentru că din cauza lui ar fi ajuns Europa în această criză energetică.

Politologul Cristian Pîrvulescu a explicat pentru „Adevărul” că tabăra de la Băile Tuşnad este un loc important pentru Viktor Orban, fiind o bază electorală importantă pentru premierul maghiar. Politologul a subliniat că folosirea constantă de către premierul Ungariei a atacului împotriva instituţiilor europene, prin faptul că viziunea liderului de la Budapesta e asemănătoare cu cea a liderului rus, Vladimir Putin, sau cu cea a liderului Turciei, Recep Tayyip Erdogan. „Consideră drepturile omului ca un atentat împotriva identităţii naţionale. Şi atunci, atacul său constant este împotriva drepturilor omului şi a instrumentului pe care drepturile omului îl folosesc, şi anume Comisia Europeană”, a mai spus politologul. La rândul său, istoricul Cosmin Popa a explicat că discursul premierului Viktor Orban din aceste zile, de la Băile Tuşnad, se înscrie „în nota obişnuită de susţinere a Kremlinului pe care o practică Budapesta”.

Cu interdicție în a mai ocupa o funcție publică, șeful Auditului din Sănătate și-a găsit alt loc de muncă. Tot la stat. Tot în audit. Tot în Sănătate! (Libertatea)

Șapte miniștri ai Sănătății s-au perindat la minister până când au reușit, în martie 2022, să-l suspende din funcție pe șeful Serviciului de Audit Public, Mihai Constantinescu.

Declarat incompatibil de instanță și obligat să plece din Ministerul Sănătății, Mihai Constantinescu a fost angajat în funcția de auditor la Institutul Național de Recuperare și Medicină Fizică.

Institutului funcționează în subordinea Ministerului Sănătății, arată Libertatea în exclusivitate.

Cursa majorărilor dobânzilor la depozite continuă (Ziarul Financiar)

Băncile mari au ajuns să bonifice dobânzi la depozitele populaţiei în lei de 6% sau chiar 7% pe scadenţe de peste 1 an, faţă de acum trei-patru luni, când ofereau până la 3%.

ZF atrage atenția că în multe cazuri dobânzile mari la depozite vin ca oferte promoţionale, fie pe o perioadă limitată, fie dacă sunt îndeplinite anumite criterii. Folosind această strategie, băncile pot reveni la o dobândă mai mică la depozite după expirarea promoţiei, dar depinde şi de evoluţia inflaţiei, care trece de 15%.

481 de miliarde de lei era soldul depozitelor bancare în luna mai, mai mare cu 137 de miliarde de lei față de credite.

ROBOR vs. IRCC | Înainte să faci trecerea, verifică evoluția din ultimii ani (Panorama)

Panorama analizează evoluțiile lunare ale ROBOR și IRCC și le corelează cu dobânda de politică monetară setată de BNR, precum și cu rata inflației, pentru a vedea în cât timp acești doi indici, în funcție de care sunt calculate dobânzile creditelor bancare, ajung să reflecte schimbările macroeconomice.

Mii de români cu credite au solicitat în ultimele luni trecerea de la indicele ROBOR la IRCC, în încercarea de a scăpa astfel de creșterea dobânzii variabile calculată în funcție de acești indici. Într-adevăr, ROBOR a explodat, în timp ce creșterea IRCC este mai temperată. Pe termen lung, însă, calculul are nevoie de o analiză mai complexă.

Citiți mai mult pe pagina Panorama.

Ce mai rămâne de exportat din România dacă scoatem din ecuație Dacia și Ford? (CursDeGuvernare)

Într-o creștere economică setată să se producă prin expandarea consumului, deficitul comercial a crescut cu un spectaculos 77% după numai 5 luni, față de aceeași perioadă a anului trecut, importurile masive neavând în spate un motor al exporturilor pe măsură. Importurile de produse chimice, care cântăresc greu în balanța comercială, sunt compensate cu exporturi firave de produse cu valoare adăugată mică – iată ce se vede dacă dăm la o parte din ecuație Dacia și Ford.

Asta pentru că numai două categorii de produse își mai măsoară cu două cifre ponderile procentuale în totalul exporturilor românești, dacă se exclude categoria „mașinile și echipamentele pentru transport”.

În cele două categorii sunt incluse mărfuri dintre cele mai diferite, conform clasificării Institutului Național de Statistică (INS):

– Categoria din care fac parte mărfurile manufacturate din metale neferoase (cuprul, de pildă), țesăturile și pielea brută au avut o pondere de 18,7% (6,9 mld. euro), în totalul exporturilor din primele 5 luni ale anului 2022, de aproape 36,92 miliarde de euro. Din această categorie („mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă”) mai fac parte și articole puțin probabil să le exporte România, precum hârtia, fierul și oțelul.

– „Articolele manufacturate diverse” au avut o pondere de 12,6% (4,64 mld. euro). Din această categorie putem reține mobila, construcţiile prefabricate, instalaţiile sanitare, de încălzire şi de iluminat, îmbrăcămintea şi încălţămintea.

Integral pe portalul CursDeGuvernare.

Cinci castele intră în restaurare | Tensiuni în Coaliție: castelul Huniade a pierdut lupta cu cele din Ardeal (Europa Liberă)

Proprietarii castelelor și conacelor au format, în 2015, Coaliția Castel în Transilvania pentru schimb de informații, colectare de fonduri și strategie comună. Așa au fost salvate multe clădiri de patrimoniu. Numeroase monumente în grija statului se află în paragină de mulți ani. PNRR le dă o șansă.

În aprilie 2022, patru ministere: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), al Culturii, al Dezvoltării și Ministerul Turismului au semnat Ordinul comun de aprobare a listei obiectivelor culturale care îndeplinesc criteriile de finanțare pentru restaurare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Acestea urmează să intre pe 12 rute turistice și culturale ca Ruta conacelor și curiilor, Ruta castelelor, Ruta mănăstirilor, Ruta bisericilor de lemn, Ruta cetăților, Traseul castrelor romane etc.

Programului i s-a dat numele optimist de România atractivă, căruia PNRR i-a alocat peste un miliard de euro, incluzând restaurarea și promovarea a peste 170 de obiective culturale, precum și promovarea a încă 50 pentru care nu primesc și bani de reabilitare. Condițiile și termenele sunt strânse. Totul trebuie terminat până în 30 iunie 2026.

După un laborios și birocratic proces de evaluare, autoritățile au selectat cele 5 castele pentru care se prevăd câte 3,75 de milioane de euro. Castelul Corvinilor din Hunedoara intră în etapa a doua de restaurare, iar pentru alte patru castele vor începe lucrările de restaurare după semnarea contractelor cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Aceste sunt:

  • Teleki din Gornești, județul Mureș;
  • Kálnoky Valea Crișului, județul Covasna;
  • Beldy din Jibou, județul Sălaj;
  • Urmánczy din Toplița, județul Harghita.

Continuarea pe pagina Radio Europa Liberă.


Citiți articolul original pe rfi.ro

Declinarea răspunderii! pringalati.ro este un agregator automat al media din Romania. În fiecare articol este specificat hyperlinkul către sursa primară. Toate mărcile aparțin proprietarilor lor de drept, toate materialele autorilor lor. Dacă sunteți proprietarul conținutului și nu doriți să vă publicăm materialele, vă rugăm să ne contactați prin e-mail – [email protected]. Conținutul va fi șters în 24 de ore.

Adauga Comentariu

E-mailul dvs. este în siguranță la noi.

ALTII AU CITIT SI...

Sign In Prin Galati

Autentificare sau înregistrare prin utilizarea contului dvs. social nu este activă.

sau

Vei primi detalii contului pe email.

Resetati Parola