În fiecare zi începe războiul în Ucraina. De ce bat americanii „tobele de luptă” (Panorama)
A trecut 16 februarie, trece și săptămâna, ba poate se încheie chiar și Jocurile Olimpice de la Beijing, iar războiul din Ucraina nu a început. Dar în același timp poate începe oricând. Oficialii din SUA, Marea Britanie și de la vârful NATO lansează aproape zilnic avertismente, pe un ton ultimativ, despre iminenta invazie a Rusiei în Ucraina. Iar asta nu de ieri, de azi, ci deja de câteva luni. Este acesta un joc? Într-o anumită măsură da, dar în cea mai mare măsură nu.
Este o strategie cât se poate de serioasă, pe care însă americanii și aliații lor nu au mai pus-o în aplicare într-un mod atât de concertat de mult timp (unii specialiști amintesc de criza rachetelor din Cuba, din 1962, când SUA a scos pe masă fotografii cu rachetele sovietice): să verse în public și să strige în gura mare, aproape în timp real, informațiile obținute de serviciile secrete despre planurile și intențiile unui adversar. Cu siguranță, au ratat ocazia să o facă în 2014, tot în cazul Ucrainei, iar acel moment probabil că îi bântuie și acum.
Rămâne de văzut dacă această strategie chiar va descuraja Kremlinul să ia decizia de a avansa cu invadarea Ucrainei, care a început, chiar dacă mulți par să fi uitat, încă din 2014, cu anexarea Peninsulei Crimeea și smulgerea Donbas-ului de sub controlul ucrainean. Cu siguranță însă, această strategie este o sabie cu dublu tăiș: poate reteza planurile războinice ale Moscovei, devoalându-le în fața tuturor, dar la fel de bine poate tăia și credibilitatea celor care o agită.
Integral pe pagina de internet Panorama.
Greva de la Cugir – Fabrica de Armament ”a lui Pește” (CursDeGuvernare)
Greva spontană a angajaților de la cele două fabrici de armament din Cugir, începută săptămâna trecută, continuă. Lucrătorii cer o majorare cu 30% a salariilor, administrațiile și Ministerul Economiei spun că veniturile nu permit astfel de creșteri. Situația de la Cugir nu este unică în interiorul industrei militare de stat, unde multe companii funcționează pe pierdere.
Despre situația de la Cugir trebuie să știți că vânzările nu acoperă nici salariile.
Angajații acestora reclamă că nu pot munci în condiții periculoase pentru un net sub 1.800 de lei, în contextul crizei facturilor la energie și al inflației. Lucrătorii aflați în grevă insistau joi ca mărirea să fie de 400 de lei net, pentru fiecare persoană.
Fabrica de Arme are în derulare un singur contract, cu o firmă americană, pentru piața civilă din SUA. Century International Arms cumpără pistoale semi-automate de tip AKM, transformate în arme de vânătoare pentru a fi utilizate în scopuri civile.
Este o relație comercială veche, de aproximativ 25 de ani, și acoperă, în momentul de față, salariile a doar 78% din cheltuielile cu cei 870 de angajați.
Întreaga industrie de armament din România însuma în 1989 aproximativ 220.000 de angajați și vindea armament în valoare de 1,4 miliarde dolari.
Anul trecut mai existau 11.700 de angajați în toată industria, iar volumul total al vânzărilor a fost de 119 milioane euro, în timp ce bulgarii au vândut armament în valoare de 1,8 miliarde de euro, iar cehii, de aproximativ 2 miliarde, a declarat pentru CursDeGuvernare Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA).
Pentru anul acesta se estimează venituri și mai reduse. Principalul motiv al prăbușirii industriei este lipsa tehnologizării.
Mai multe pe CursDeGuvernare.
„Dinozaurii” din politică, recuperaţi în funcţii publice (Adevărul)
PSD îşi trimite veteranii care n-au mai prins un loc în Parlament pe locuri bine plătite din instituţii publice, odată cu revenirea la guvernare. Şi PNL şi-a plasat o parte din dinozaurii politici în agenţii şi consilii.
Petre Daea, fost ministru al Agriculturii, care în 2020 nu a mai prins un loc la parlamentare, a numit membru al Consiliului de Administraţie al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), structură aflată în subordinea Ministerului Finanţelor. Indemnizaţie brută lunară este de circa 12.062 de lei. Fostul ministru şi deputat nu are nicio tangenţă cu domeniul unde a fost numit, acesta fiind de profesie inginer agronom, iar toată activitatea sa profesională e în zona agriculturii.
Toni Greblă, fost parlamentar timp de două mandate, ex-judecător la CCR şi fost secretar general al Guvernului, simte şi el efectele schimbărilor de la Palatul Victoria. De sâmbăta trecută, Greblă a fost numit în CA-ul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru care indemnizaţia fixă brută lunară este de 13.215 lei.
În două săptămâni expiră mandatul de patru luni al lui Radu Stroe (PNL, UNPR, PSD) din Consiliul de Administraţie al FNGCIMM. Potrivit unor surse politice, citate de „Adevărul”, în interiorul Coaliţiei sunt discuţii dacă fostului ministru de Interne din perioada Uniunii Social-Liberale să i se prelungească mandatul. Stroe a reuşit să obţină mandate de câte şase luni de mai multe ori în ultimii ani, indiferent de culoarea guvernărilor.
Povestea vieții lui Dan Staner, românul șef la Moderna care și-a văzut tatăl murind din cauza COVID: “Nici măcar eu nu am putut obține mai repede o doză de vaccin” (Libertatea)
Dan Staner este vicepreședinte al companiei farmaceutice și de biotehnologie Moderna și șef al diviziei europene a acesteia. A fugit din România în Elveția în 1980, alături de părinți, a povestit el într-un interviu acordat revistei elvețiene L’Illustre. A supraviețuit unei avalanșe, dar nu și-a putut ajuta tatăl în lupta cu virusul, chiar dacă e șef la o companie care produce vaccin.
Pe larg, în Libertatea.
Citiți articolul original pe
