Guvernul „nu ştiu“, educaţia nimănui. Nici Inspectoratul Şcolar Bucureşti, nici Ministerul Educaţiei nu ştiu câţi copii încep şcoala în fiecare an (Ziarul Financiar)
Când începi să faci o strategie în educaţie sau schimbi legile educaţiei fără să ai răspunsul la întrebarea câţi copii sunt înscrişi în clasa zero în fiecare din ultimii zece ani, la ce şanse de reuşită poţi să speri? Cum să construieşti şcoli, săli de clase, să ştii unde ai nevoie de infrastructură şcolară când nu ştii câţi copii încep şcoala în fiecare an?
Ligia Deca, ministrul educaţiei, a organizat ieri o conferinţă de presă ca să anunţe modificările aduse Legii educaţiei: se schimbă admiterea la liceu, se schimbă bacalaureatul, profesorii care merg să predea la sat primesc bani în plus, dar câţi copii merg la şcoală? Nimic despre acest subiect.
Ziarul Financiar a încercat să afle cum a evoluat numărul elevilor care s-au înscris în clasa zero în ultimii zece ani şi cum se împart ei în funcţie de sectoarele din Bucureşti iniţial de la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (IŞMB). Răspunsul semnat de inspectorul şcolar general Vlad Florentin Drinceanu spune că nu deţine astfel de date. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei, întrebaţi despre aceleaşi date, au spus că au transmis solicitarea ZF înapoi la IŞMB.
Datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că numărul elevilor cu vârsta de şase ani, vârsta necesară pentru înscrierea în clasa zero, a scăzut cu 15.470 de copii în ultimii 10 ani, de la 197.908 în 2012 la 182.438.
Am ajuns într-un punct în care a face educație a devenit aproape imposibil, spune directorul Colegiului Caragiale din București, Andreia Bodea: Pot fi trei examene, pot fi cinci evaluări, dacă ele nu au în spate un sistem de învățământ care să ofere șanse egale, care să ofere pregătire, care să ofere educație, degeaba facem această admitere la liceu (Edupedu)
Existența unui examen de admitere la liceu suplimentar, introdus prin proiectul legii învățământului preuniversitar, prezentat luni de Ministerul Educației, este pusă în cumpănă de directoarea Colegiului Național I.L. Caragiale din București, Andreia Bodea. Profesor cu 39 de ani vechime la catedră, aceasta a declara într-o intervenție la Euronews România că nu mai este „atât de convinsă că acest examen de admitere suplimentar va produce acea schimbare pe care cu adevărat colegiile și-ar fi dorit-o”. A vorbit apoi despre ceea ce consideră a fi adevăratele probleme din sistemul preuniversitar.
S-a prăbușit statutul profesorului, au intrat în învățământ oameni care cred că ar fi trebuit să facă altceva, nu să fie profesori.
Directoarea a tras un semnal de alarmă legat de violențele dintre elevi sau cele dintre elevi și profesori, cu implicarea și a părinților uneori. Andreia Bodea a mai spus că „profesorii buni trebuie să rămână în sistem, profesorii care sunt violenți sau se fac vinovați de tot felul de lucruri trebuie scoși din sistem”. Profesoara a militat pentru sancțiuni, proporționale cu faptele, incluse în statutul elevului, care să ofere profesorilor un sprijin și a vorbit despre lipsa disciplinei, ca o problemă majoră și care se agravează pe zi ce trece.
Citiți mai mult pe pagina Edupedu.
Selecția de procurori cu rezultat știut dinainte de a începe de la Ministerul Justiției. Nu mai bine desființați cu totul DNA? (SpotMedia)
Aleșii asumați de ministrul Justiției pentru șefia PICCJ și DNA sunt doi procurori proveniți din DIICOT, parchetul cel mai apropiat, prin competența specifică, desigur, de SRI.
Un alt element comun este că ministrul Predoiu a ales acest tandem DIICOT în defavoarea șefilor de parchete pe care tot domnia sa îi alese în urmă cu 3 ani.
Dacă dl Predoiu nu le-a mai permis celor doi procurori șefi din ultimii 3 ani să mai aibă un mandat înseamnă că ei nu și-au făcut treaba, deci domnia sa a făcut alegeri proaste? Dacă e așa, nu trebuia să își asume acest lucru?
Integral pe pagina SpotMedia.
Cine este Marius Voineag, propus șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorul din afara DNA: Pupilul lui Bogdan Licu, a făcut dosare cu Vântu și dosarul manipulării pieței de capital (G4Media)
Noul propunere pentru șefia DNA, procurorul Marius Voineag (41 de ani) vine în fruntea instituției din afara Direcției Naționale Anticorupție, în locul lui Crin Bologa, din acest motiv este aproape necunoscut pentru cei mai mulți procurori DNA. Cei care au lucrat cu el în alte structuri de parchet îl descriu ca fiind ”școlit, inteligent, vorbește bine engleza. Nu este conflictual, dar este ca salcia, se îndoaie foarte ușor”. Pentru a fi numit în funcție, Voineag mai are nevoie de avizul consultativ motivat al CSM, decizia finală fiind a președintelui Klaus Iohannis, arată G4Media.
Voineag activează în sistem din 2008, când a intrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. A absolvit dreptul la Universitatea privată Nicolae Titulescu, unde a susținut și un Master. A urcat rapid treptele ierarhice (Tribunal, Curte de Apel).
Cine este Alex Florența, propunerea Ministerului Justiției pentru Parchetul General/ Dosare cu migranți la DIICOT Timișoara, critic cu actuala conducere a PG, ”știe carte, nu e sclipitor, dar n-a stat degeaba”, spun colegii despre Florența (G4Media)
Procurorul Florin Alex Florența (43 de ani), șeful DIICOT Timișoara, a fost propus, luni, de Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu, la conducerea Parchetului General. Florența este considerat de o parte a colegilor lui ca un tip care ”știe carte și e muncitor”, conform unor surse judiciare consultate de G4Media. Florența a lucrat mai multe spețe importante în traficul de migranți ilegali, dar și droguri sau proxenetism.
Alte surse susțin că Florența este apreciat profesional de colegi, pentru că ar fi coordonat eficient DIICOT Timișoara, iar alte surse susțin că ”nu e sclipitor, dar nici n-a stat degeaba”. Unul dintre dosarele lucrate de Florența este incendierea intenționată a unui club din Sibiu, o speță care a stat mult timp în atenția publicului în urmă cu 12 ani.
Florența mai este caracterizat de colegii săi ca fiind ”oricum mai bun decât ce e acum” (procuroarea Gabriela Scutea, n.red.). Florența are o vechime în magistratură de aproape 16 ani.
Fake news militar – „România mută armata la granița cu Moldova” (Europa Liberă)
O știre care susținea că România masează trupe la granița cu Moldova s-a propagat, luni, pe mai multe conturi de Twitter. Informația a fost dezmințită de Ministerul Apărării, care spune că, de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina, s-a confruntat cu o avalanșă de știri false.
Ciprian Cucu este cadru universitar și specialist în dezinformare. El spune pentru Europa Liberă că „se încearcă instrumentalizarea fricii”.
„În special în condițiile realității din Ucraina, unde Rusia s-a împotmolit și nu pare (momentan) să găsească soluții”, narațiunea este extrem de favorabilă Rusiei, pentru că pornește de la premisa că Rusia e o mare putere militară, „pe care nu vrem să o deranjăm, nu cumva să se supere și să ne distrugă instant.”
La moartea lui Mihai Șora. Președintele Iohannis nu are nimic de spus (Republica)
La moartea lui Mihai Șora, care a fost pentru o mare parte a societății românești un simbol imens – cel care, împreună cu Regele Mihai, a fost întruchiparea istoriei noastre tragice din ultimul secol – președintele României nu are nimic de spus.
Niciun președinte al României nu a fost mai departe de societate decât Klaus Iohannis. De la înălțimea privirii lui impersonale, a instaurat o distanță mare în timp și spațiu față de oamenii de rând. Nu a acordat de foarte mulți ani niciun interviu presei. Nu a avut de foarte mulți ani nicio întâlnire cu societatea civilă. Nu s-a adresat cetățenilor decât sub formă de declarații sobre și insipide, lipsite de orice empatie sau generozitate emoțională.
El nu trebuie urât și nu trebuie disprețuit. Trebuie uitat cât mai repede și pe ruina funcției lui să învățăm noi, ca popor, să construim o altfel de unitate, scrie în Republica conferențiarul Ciprian Mihali de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.
Citiți articolul original pe
