DOCUMENT Discursul integral al lui Volodimir Zelenski în Parlamentul României (G4Media)
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis un mesaj prin videoconferință, luni seară, începând cu ora 19:00, în Parlamentul României. Ședința a fost deschisă de alocuțiunile lui Florin Cîțu, președintele Senatului, și Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților.
În momentul în care Volodimir Zelenski a luat cuvântul au apărut probleme tehnice: inițial, președintele Ucrainei nu putea fi auzit, apoi transmisiunea video a fost întreruptă, pentru ca mai apoi să fie înregistrate unele dificultăți de traducere a discursului din limba ucraineană în română.
În discursul său, Zelenski a transmis că Uniunea Europeană trebuie să ajungă la o decizie și să închidă porturile pentru navele rusești, să oprească tranzitul de mărfuri și orice activitate economică cu Rusia.
De asemenea, președintele Ucrainei a mai vorbit de discuții despre care ar trebui să fie formatul sancțiunilor pentru izolarea totală a Rusiei: ”un embargo complet asupra proviziilor sau un program precum „petrol în schimbul produselor alimentare” – dar aceasta este necesar”, a transmis Zelenski.
Liderul de la Kiev a mai spus că România și firmele românești vor participa la refacerea Ucrainei după război și la refacerea orașelor distruse și, de asemenea, a mai spus că vrea un dialog cu România pentru a asigura protecția comunității minoritare de români în Ucraina și a comunității minoritare ucrainene în România.
Textul integral pe G4Media.ro.
#CallRussia. „O singură conversație nu poate depăși propaganda diabolică a lui Putin, dar 40 de milioane ar putea”. Vorbitorii de limba rusă, îndemnați să sune oameni din Rusia (Republica)
„O singură conversație telefonică nu poate depăși propaganda diabolică a lui Putin, dar 40 de milioane ar putea”. Este ideea de la care a pornit, în Lituania, în urmă cu trei săptămâni, o campanie prin care voluntari din întreaga lume, vorbitori de rusă, sună cetățeni din Rusia, pentru a le spune adevărul despre atrocitățile armatei ruse în Ucraina.
Până acum, voluntari din 116 țări au făcut în total 102.000 de apeluri, câte trei apeluri per voluntar, în medie, arată datele de pe site-ul campaniei. Statele din care s-au făcut cele mai multe apeluri au fost Lituania, Polonia, Marea Britanie, Germania şi Statele Unite.
Denumită #CallRussia, campania reunește o rețea globală de profesioniști în tehnologie, publicitate și comunicații, iar baza de date a proiectului cuprinde 40 de milioane de numere de telefon rusești.
Continuarea pe portalul Republica.
Rezistența de la București. Poveștile femeilor din Ucraina refugiate în România (Recorder)
În urmă cu câteva zile, Guvernul de la București făcea un bilanț: dintre ucrainenii care s-au refugiat din calea războiului trecând granița în România, 80.000 au ales să rămână aici. Majoritatea sunt femei. 30.000 sunt copii.
Fiecare persoană din această sumă de 80.000 este, de fapt, o viață frântă, dar care poate fi reparată. Asta crede Irina Popescu, care de când a început războiul din Ucraina își împarte timpul între familie și Gara de Nord, de unde preia mame refugiate, cărora le găsește cazare, dar le oferă și sprijin să înceapă vieți cât de cât normale, să se angajeze sau să găsească școli pentru copii.
Alyona Tikhonova este din Harkov, oraș pe care armata rusă l-a bombardat masiv, iar înainte de izbucnirea războiului lucra ca stilistă. S-a refugiat în România și, la doar două zile după ce a fost preluată și cazată de Irina Popescu, Alyona a găsit puterea de a se angaja, de a căuta o școală pentru copilul ei și de a începe să-și reclădească viața aici, la București.
Anastasiia Konovalova este o tânără profesoară din Odesa, care, din momentul în care a ajuns în Gara de Nord, împreună cu băiețelul ei de doi ani, a început să caute un loc în care să-și continue activitatea didactică. A reușit, în numai o săptămână, să convingă autoritățile din România să ofere spațiu pentru ca aproape 300 de copii ucraineni să poată merge la școală. „Asta e forma mea de rezistență”, spune Anastasiia, convinsă că, la un moment dat, se vor întoarce cu toții acasă și că doar educația le poate salva copiii de urmările războiului.
Vedeți reportajul Recorder aici.
BNR scumpește creditarea – lasă loc și de creștere economică. Ce fac statele din regiune (CursDeGuvernare)
Banca Națională a României (BNR) va crește dobânda sa de referință, marți, dar scumpirea ulterioară a creditelor ar păstra dobânzile acestora destul de mult sub inflația ridicată, ceea ce ar mai stimula încă economia – sunt de părere analiștii consultați de CursDeGuvernare.
Analiștii se așteaptă ca inflația să depășească 10% în aprilie, dacă nu va fi trecut deja de acest prag, în martie. În februarie, rata anuală a inflației era de 8,5%, iar BNR se aștepta la 9,6% abia la sfârșitul anului – dar estimarea datează de dinainte de declanșarea războiului în Ucraina.
În schimb, deși BNR urmează să o majoreze cu 0,5 puncte procentuale până la 3%, dobânda de politică nonetară va rămâne încă mult sub inflație, potrivit analiștilor.
CursDeGuvernare a stat de vorbă cu Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, Adrian Codîrlașu, vicepreședintele asociației analiștilor CFA România și Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank.
Ei vorbesc despre marea provocare: scumpirea creditelor într-o economie care riscă recesiunea, dar și despre dobânzile real negative, care nu descurajează consumul. Scumpirea energiei însă, da.
Celelalte state din regiune au crescut deja cu mult dobânzile de politică monetară: Polonia la 3,5, Ungaria la 4,4, Cehia la 5,00, în timp ce România tocmai trece la 3,00, în condițiile în care inflația la finele anului se așteaptă să fie printre cele mai mari (9,7%).
Diferențele dintre inflație și ratele de politică ponetară ale băncilor centrale în Europa Centrală și de Est arată disproporțiile dintre forțele economiilor acestora, mai scrie CursDeGuvernare.
