Deepfake de război. Cât de periculoasă este manipularea prin trucarea imaginilor (Adevărul)
Comunicarea de război, pe fondul intensificării agresiunilor din Ucraina, a scos la înaintare un nou vector de manipulare: fenomenul deepfake. Cu ajutorul inteligenţei artificiale, sunt falsificate înregistrări cu persoane publice de notorietate, ce par să transmită mesaje care de fapt nu există.
Concret, deepfake înseamnă conţinut falsificat, fie el video sau audio, cu un pronunţat aer de realism, prin care unei persoane i se atribuie în mod intenţionat cuvinte sau ipostaze pentru a denatura realitatea. Cel mai recent caz, şi care ar fi putut să creeze un precedent periculos, este falsificarea unui videoclip în care apare preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cerându-le trupelor ucrainene să depună armele, înregistrare care, de altfel, a fost intens distribuită pe reţelele sociale.
Cum recunoaștem un deepfake?
Din explicaţiile specialiştilor contactaţi de „Adevărul” rezultă că un trucaj de tip deepfake poate fi mai greu de identificat de către un utilizator de internet obişnuit. Alina Bârgăoanu, expertă în combaterea dezinformării şi decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA, atrage atenţia asupra câtorva dintre semnalele care ne arată că un material poate fi trucat: lipsa de sincronizare între voce şi mişcarea buzelor, rostirea mai lentă a cuvintelor, ritmul nefiresc al clipirii, forma neautentică a urechilor sau impresia de imagine pixelată.
Specialistul în comunicare Radu Delicote a explicat că „fenomenul deepfake atacă ţintit un spaţiu extrem de maleabil: emoţia umană. Care funcţionează pe intervale scurte si intense”. Cum putem să îi facem faţă? „Din păcate, foarte greu, dacă nu ne bazăm tot pe tehnologia inteligenţei artificiale. Trebuie să ne debarasăm de o doză mare de emoţie şi să o înlocuim cu raţiunea, poate chiar cu scepticism. (…) Social media, platformele centralizate ale Web 2.0, aşa cum sunt construite, funcţionează strict pe emoţie”, a precizat specialistul în comunicare.
Numărul doi în NATO, Mircea Geoană, a atras atenţia în urmă cu câteva zile asupra dezinformărilor, despre care a transmis că fac parte dintr-un arsenal de război hibrid. Ţinta ar fi statele membre ale Alianţei, inclusiv România, prin diverse atacuri cibernetice şi prin finanţarea unor partide care să promoveze retorica pro-rusă.
Cine face propagandă rusă în România și cât de expuși suntem? „Rusia e acum ca în anii ’50: minciuna e adevăr, războiul e pace” (Libertatea)
Președintele organizației Expert Forum, Sorin Ioniță, spune, într-un interviu acordat ziarului Libertatea, că propaganda rusă în România este una slabă, din motive obiective, care țin inclusiv de bariera de limbă. În schimb, crede că portavocile acesteia sunt, mai degrabă, „actori domestici”. Oameni din țară, „cu interese personale, nu neapărat plătiți de Kremlin”.
Guvernul face protecţie socială pentru toate facturile la energie şi gaze un an de zile (Ziarul Financiar)
În absenţa unor cifre clare legate de consumatorii cu adevărat vulnerabili de energie şi gaz natural, guvernul, prin schema de sprijin care s-ar putea aplica de la 1 aprilie până în martie anul viitor, continuă să facă protecţie socială în masă.
„De noile măsuri, care intră în vigoare de la 1 aprilie, la energie electrică beneficiază 8 milioane de gospodării (adică toţi consumatorii casnici), iar la gaze naturale toate gospodăriile racordate, indiferent de consum!“, a anunţat la finalul săptămânii trecut Virgil Popescu, ministrul energiei, pe Facebook.
De data aceasta însă, furnizorii de energie primesc garanţii că îşi vor primi banii înapoi, producătorii vor plăti 80% pentru energia pe care o vând peste pragul de 450 de lei pe MWh pentru unităţile deja aflate în funcţiune, preţ confortabil în raport cu costurile, iar producătorii de gaze intră din nou în sfera de preţ reglementat scrie Ziarul Financiar. Deşi setată la un nivel ridicat comparativ cu costurile, această nouă reglementare pe zona de gaze vine într-un an critic pentru România, în care ar fi trebuit luată o decizie privind gazul din zona de mare adâncime a Mării Negre.
Măsurile din noua schemă de sprijin vor fi aplicate de la 1 aprilie până în martie 2023, dar documentul de ordonanţă de urgenţă prezentat la finalul săptămânii trecute nu este definitiv.
Peștele și undița. Începe o nouă lume (SpotMedia)
A enervat vicepreşedintele ANRE potrivit căruia, în privința energiei, de la 1 aprilie românii ”primesc pește”, dar din 2023 vor fi nevoiți ”să învețe să pescuiască”.
Pe de-o parte, enervarea este explicabilă, având în vedere activitatea deficitară a ANRE, salariile fabuloase ale celor care lucrează acolo, dar și starea vecină cu nevroza a momentului din cauza crizelor suprapuse.
Pe fond însă, afirmația e corectă și trebuie luată cât se poate de serios, notează Ioana Ene Dogioiu. În opinia sa, suntem la finalul unei epoci și trebuie să învățam să supraviețuim în cea nouă.
Pe site-ul ANRE există un comparator al prețurilor, și la energie electrică, și la gaz, destul de ușor de folosit și care ține cont de specificul de consum în alcătuirea ierarhiei. Și acum cine intra acolo va găsi pentru energia electrică o ofertă sub al doilea prag de plafonare, valabilă un an.
Mutarea de la un distribuitor la altul este simplă, se poate realiza în fix câteva minute de pe laptop. Dar, e drept, trebuie un pic de efort de înțelegere.
Este adevărat că unii oameni nu se pot descurca online, nu înțeleg. Dar primăriile, mai ales cele din rural, ar putea pune la dispoziție acest serviciu de îndrumare și suport pentru cetățeni.
Anul acesta de plafonare va trece și viitorul trebuie să ne găsească cu mult mai apți să ne descurcăm.
Apoi, e un adevăr că în România se risipește enorm. Sunt statistici care arată că românii arunca 1,3 milioane de tone de mâncare pe an. Iar mâncarea, ca produs, include și energie.
Sunt însă multe alte tipuri de risipă de energie. De la becurile care ard aiurea inclusiv în miezul zilei, la televizoarele care funcționează fără să se uite nimeni la ele, la apa lăsată să curgă continuu cât timp ne spălam pe dinți.
Trebuie să învățam să trăim altfel: mai chibzuiți, mai informați și, mai ales, cu adevărat stăpâni pe viețile noastre, fără a sta cu ochii după statul tătuc.
Integral pe SpotMedia.