O scurtă privire în istoria instituției arată că aceasta a fost condusă de către personaje politice adesea fără competențe. Scandalul din jurul ANRE a atins un punct culminant vinerea trecută, când prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a bătut cu pumnul în masă și a solicitat revocarea întregului Consiliu de Conducere al ANRE, criticat că nu a luat nicio măsură în contextul creșterii prețurilor din energie, dar și pentru slaba informare de la finalul anului trecut când s-a liberalizat piața de energie. Totodată, liberalul l-a criticat intens și pe directorul ANRE Dumitru Chiriță, prins adesea în vacanță de fiecare dată când se ivește un scandal.
Deși politicienii critică acum ANRE, majoritatea numirilor de la conducere se fac pe linie politică, adesea fiind vorba de oameni apropiați partidelor. Șefia ANRE este votată în Parlament, la propunerea partidelor, iar mandatul este de cinci ani.
Actualul președinte, Dumitru Chiriță, a fost numit la conducerea ANRE de către majoritatea PSD-ALDE din Parlament în noiembrie 2017. Înainte de asta, acesta și-a început cariera ca electrician șef la fosta Întreprindere de Distribuție a Energiei Electrice , după care, după Revoluție, a devenit sindicalist și a fost ales președinte al Federației Naționale a Sindicatelor din Electricitate „Univers”, preşedinte al Sindicatului Liber Independent „Energia” și vicepreşedinte al Blocului Naţional Sindical în perioada 1996 – 1999.
Ultima vară cu Regina (SpotMedia)
Suspendată undeva între umanitate și divinitate, a plecat în șoaptă. A luptat să țină monarhia pe linia de plutire și națiunea unită, reușind să joace un rol major pe marea scenă a lumii. Domnia ei s-a bazat pe respectul pentru libertate și democrație pe care le-a apărat în fiecare zi, timp de șapte decenii.
Unii dintre cei care au gravitat în jurul Reginei și-au înțeles rolul, alții nu. Unii au suferit, s-au îmbolnăvit, au murit, alții au supraviețuit, dar întotdeauna, pe primul loc în existența ei a fost datoria pe care o avea față de poporul britanic.
Monarhia constituțională e o anomalie a democrației. Există un șef de stat, care, istoric, are o dimensiune divină. Nu e ales. N-are nicio putere executivă, dar e obligat să participe și să execute o mulțime de ritualuri complicate, unele ce par a nu avea nicio noimă, dar care au rolul pe care-l are uleiul pentru motor, acela de-a unge mecanismele complicate ale societății, ajutând-o să funcționeze.
Ce poate fi mai interesant ca o “anomalie”, una care să întărească sistemele democratice din întreaga lume și să garanteze libertatea prin rigoare, hărnicie, pasiune și empatie.
Cine dă foc Parcului IOR? (PressOne)
Mai multe incendii au afectat o porțiune de 12 hectare din parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR), de la începutul anului și până azi. Perimetrul – cât cel puțin 12 stadioane de fotbal – a ars și în perioade când, susțin specialiștii, vegetația nu ia pur și simplu foc. Între timp, găuri perfect rotunde de burghie apărute la baza multor copaci alimentează suspiciunile că cineva își dorește să vadă arborii la pământ și că unele incendii ar putea fi provocate deliberat.
Zona este acum un apendice suferind al parcului din sectorul 3 din București, după mai bine de zece ani de procese și revendicări. Statutul terenului e incert, procesul se judecă din nou, timp în care felia de parc se degradează continuu.
Cinci incendii au constatat pompierii, de la începutul anului până în 31 august 2022. Din răspunsul la solicitarea formulată de PressOne reiese că cel mai grav dintre ele s-a petrecut în data de 1 august, când „au ars vegetația uscată și copaci, pe o suprafață de aproximativ 5.000 de metri pătrați.”
Atunci când izbucnește un incendiu în Parcul IOR, la intervenție e mobilizată unitatea de pompieri din zonă care are la acel moment resursele disponibile să stingă focul. La intervențiile din 2022 au participat detașamentele de pompieri Morarilor, Vitan și Chimiștilor.
Contactată de PressOne, Secția 12 de Poliție din București confirmă un dosar penal pentru distrugere din culpă, deschis după incendiul din 1 august. „Deocamdată se face cercetarea cu autor necunoscut”, precizează ofițerul de serviciu al secției.
Companiile româneşti încep să ridice glasul (ZF)
Dacă avem cel mai bun an economic din istorie (PIB va atinge 280 de miliarde de euro), de ce dobânzile – ROBOR-ul – sunt aşa mari, de ce cresc taxele şi impozitele?
În ciuda anului agricol secetos, pentru mulţi fermieri nu este un dezastru, mai ales pentru cei care au sisteme de irigaţii, iar conturile lor sunt pline, la fel cum parcările sunt pline de maşini străine din import, care contribuie la creşterea deficitului comercial.
Paradoxal, în plină criză, cu cea mai mare inflaţie din ultimii 20 de ani, 2022 va fi cel mai bun an economic din istoria României, cu un PIB care va atinge 280 de miliarde de euro, de şapte ori mai mult ca în urmă cu 20 de ani, şi cu 150% mai mare faţă de momentul intrării în Uniunea Europeană.
Dar fermierii, ca de altfel toată lumea, au întrebări simple: dacă avem cel mai bun an economic din istorie, de ce cresc dobânzile, de ce ROBOR-ul este aşa mare, de ce cresc taxele şi impozitele?
Băncile, BNR, economiştii explică mult prea puţin care este situaţia actuală, de ce am ajuns aici şi ce se poate face astfel încât situaţia să se îmbunătăţească. Adică cum pot să scadă dobânzile, cum poate să scadă inflaţia, cum vom ieşi din această criză.
Citiți articolul original pe
