Șeful Parchetului Militar explică de ce Dosarul Revoluției nu este rezolvat nici după 32 de ani. Decidenții politici și militari au distrus probe (Adevărul)
După 32 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989, justiţia nu s-a pronunţat decât în parte asupra celor vinovaţi de măcelul care a marcat, în România, despărţirea de ”Epoca de Aur” a lui Nicolae Ceauşescu. Ancheta a fost tărăgânată ani în şir, dosarul care vizează factorii de decizie politici şi militari de la acel moment fiind plimbat între parchete şi instanţe, fără nicio concluzie.
Cauza a fost trimisă instanţei în urmă cu 2 ani, însă, recent, judecătorii au cerut refacerea anchetei şi a ajuns din nou la procurorii militari. Într-un interviu acordat Adevărul, şeful Secţiei Parchetelor Militare, magistratul Cătălin Ranco Piţu, cel care a avizat rechizitoriul din 2019, spune ce şanse mai au românii să afle ”cine-a tras în noi după 22”, cine au fost regizorii şi scenariştii tragediei din decembrie ’89, câtă mistificare a pervertit sensurile revoltei populare şi care au fost motivele tergiversării, vreme de peste trei decenii, a pronunţării unei decizii definitive.
„A fost o Revoluţie în care s-au tras 12 milioane de cartuşe”, atrage atenția magistratul Cătălin Ranco Piţu.
Interviul realizat cu procurorul şef al parchetelor militare, integral, în Adevărul.
Când va fi introdus certificatul Covid la locul de muncă și în ce condiții se va renunța la el (HotNews.ro)
Certificatul Covid la locul de muncă va fi introdus în momentul înregistrării unei creşteri susţinute de 3 săptămâni consecutive a numărului de cazuri cu un coeficient de 1, arată un comunicat al Ministerul Sănătăţii, citat de HotNews.ro.
Potrivit Ministerului, adoptarea legii privind certificatul digital COVID-19, similar cu celelalte state ale UE, trebuie adaptată situaţiei din România şi trebuie să ţină seama de interesul de sănătate publică, dar şi de nevoia de funcţionare corespunzătoare a economiei.
Potrivit proiectului privind certificatul Covid la locul de muncă discutat în Coaliție testarea gratuită a angajațiilor trebuie să se facă pentru o perioadă de maxim 45 de zile prin acordarea unor tichete tip vouchere în valoare de 50 de lei (tichetul).
Voucherele sunt gândite pentru testele antigen care trebuie făcute în instituții publice sau private, acreditate (în farmacii, la medicul de familie, clinici private sau de stat) astfel încât rezultatele să fie încărcate în platforma națională.
Statul direcționează către angajator voucherele care pot fi folosite pe o perioadă de maxim 45 de zile de la declanșarea stării de alertă în care se solicită certificatul.
Angajații pot beneficia de maxim 15 vouchere/ tichete.
Potrivit estimărilor social-democraților, banii cheltuiți pentru testele gratuite sunt undeva între 150 -200 milioane lei. Aceștia au raportat suma la cheltuielile avute de statul român cu spitalizarea unui bolnav de COVID estimată în valul 4 undeva la 750 milioane lei.
Ministerul Familiei, înființat după modelul Guvernului Viktor Orban (Libertatea)
Există o legătură între cei care propun formule administrative pronataliste și cei care susțin că avortul nu ar trebui să fie o alegere liberă, ci o crimă pedepsită de lege. Există o legătură între cei care formulează politici pronataliste și cei care acționează împotriva introducerii educației sexuale în școli. Inspirat după model maghiar, Ministerul Familiei de la București pare a fi rezultatul unor astfel de legături.
Jurnaliștii din proiectul editorial Jurnalul Decretului explică de ce și cum a apărut în România un minister al familiei. Adică o structură cu ambiții sociale profunde, despre care nimeni nu vorbea pe scena politică românească până de curând.
Condus de Gabriela Firea, ministerul e o copie (aproape) fidelă a structurii similare de la Budapesta.
Pe componenta de familie, 75% dintre propunerile Gabrielei Firea au fost inspirate de măsurile pronataliste coordonat de Katalin Novak, omologul său din Ungaria.
Pe larg, în Libertatea.
„Nu totul e de vânzare”. Povestea femeii care stă în calea exploatării unei mine de aur din Apuseni (PressOne)
Adriana Maucher (49 de ani), o româncă plecată în urmă cu 22 de ani în Germania, stă la propriu pe o mină de aur. O parte din terenurile pe care le-a moștenit de la bunicii săi, în satul Rovina din județul Hunedoara, se află în perimetrul proiectului exploatării de aur și de cupru deținut de compania minieră Euro Sun Mining Inc.
În ultimii ani, femeia a ignorat mereu „avansurile” emisarilor companiei canadiene care și-a propus să înceapă producția în 2024, în al doilea cel mai mare zăcământ de aur-cupru din Europa, aflat în zona localității Brad.
De curând, activiștii de la Declic i s-au alăturat Adrianei Maucher, făcând anunțul că au reușit blocarea exploatării, cu șase terenuri aflate în proprietatea lor și care ar fi poziționate strategic lângă unul dintre viitoarele depozite de deșeuri.
În birourile Euro Sun și Samax România – aceasta din urmă filiala românească a companiei canadiene – se vorbește despre revitalizarea economică a zonei și asigurarea a mii de locuri de muncă, dar și despre resurse de aproximativ 7 milioane de uncii de aur și 1,4 miliarde livre de cupru care ar trebui scoase la lumină.
Continuarea, pe portalul Press One.
Citiți articolul original pe
