Cum răspunde România agresiunilor Rusiei (DW)

tabere mobile emigranti

Cum răspunde România agresiunilor Rusiei (DW)

România era pregătită pentru toate scenariile legate de agresiunea rusă în Ucraina încă din luna ianuarie, a spus președintele Klaus Iohannis la sfârșitul ședinței CSAT.

Klaus Iohannis a ținut un discurs clar cu 4 linii politice ferme prin care (1) a condamnat ferm Rusia pentru agresiunea „complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei”; (2) a enunțat ecuația agresor-victimă: „Rusia a răspuns cu rachete care lovesc orașele și obiectivele militare ucrainene” eforturilor internaționale de menținere a păcii, „Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul”. (3) Președintele a adus argumente prin care românii să înțeleagă că nu sunt amenințați precizând că „România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile”, că „statutul de membru NATO și al Uniunii Europene, Parteneriatul Strategic solid cu Statele Unite ale Americii constituie o umbrelă de securitate extrem de solidă” și că românii nu au de ce să se teamă, mai ales că țara nu sevalăsa atrasă în conflictul dintre Rusia și Ucraina.

După reuniunea CSAT, avem deci un discurs politic întăritor, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina de internet DW.

Armata României s-a mobilizat pentru coordonarea „forţelor şi mijloacelor destinate situaţiilor concrete care pot apărea”, în special în zona Mării Negre.

Totuși, Sistemul Național de Alertă Teroristă, care este afișat pe site-ul Serviciului Român de Informații, a rămas fixat pe culoarea albastră, ceea ce înseamnă „precauție”

Oficialii români declară că țara este pregătită pentru ceea ce ar putea urma, dar încă nu e clar câte locuri sunt gata pregătite pentru migranții care au început să părăsească Ucraina și nici nu sunt cunoscute amănuntele legate de deciziile care s-au luat la ședința CSAT, mai notează jurnalista.

INVESTIGAȚIE. Nu există încă nicio tabără mobilă ridicată pentru refugiații din Ucraina. Un județ spune că nu au anunțat locul ca să nu „îi neliniștim pe localnici” (Libertatea)

Deși ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a zis că România poate să primească peste 500.000 de refugiați din Ucraina, nu au fost ridicate încă nicăieri în țară tabere mobile pentru refugiații din Ucraina, a precizat joi seara pentru Libertatea maiorul Adrian Marian, purtător de cuvânt al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Există 39 de tabere mobile la nivel național, fiecare cu o capacitate de 200 de locuri și durează cam 12 ore instalarea unei astfel de tabere. Dar niciuna nu e gata.

„Vor fi ridicate unde va fi nevoie, dacă va fi nevoie”, a spus purtătorul de cuvânt al IGSU.

O tabără are 30 de corturi de cazare, plus trei corturi de servit masa. Asta înseamnă o capacitate de 7.839 de locuri de cazare la nivel național.

ISU Maramureș: Avem tabere mobile pregătite, dar deocamdată nu sunt amplasate

Nici la nivel de Suceava, alt județ de graniță cu Ucraina, nu au fost identificate spațiile unde vor fi amplasate taberele mobile.

ISU Cluj prospectează locuri pentru amplasarea taberelor.

Primarul din Sighetu Marmației: „Există zvonuri că cei din Ucraina se pregătesc să închidă punctul vamal” (PressOne)

În mod normal, prin punctul de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației circulă, zilnic, între 100 și 150 de cetățeni ucraineni, care vin în România la muncă.

„Excluzând acele persoane, putem vorbi de cel puțin o triplare. Până la ora 13.00 au fost înregistrate aproximativ 800 de persoane care au venit din Ucraina spre noi”, spune primarul din localitate.

Sunt multe familii ucrainene cu copii care vin în România cu mașina, relatează Vasile Moldovan, care a fost să vadă cu ochii lui ce se întâmplă la frontieră, dar sunt și cetățeni ucraineni care trec pe jos, „pentru că au aici rude sau cunoștințe”.

„Cei care vin cu mașini mi-au spus că doar tranzitează Sighetul și că se îndreaptă spre Polonia, Cehia, Italia. O parte din ei s-au cazat în unitățile hoteliere.”

„Majoritatea mașinilor vin din zona de Est a Ucrainei, din zona Donbas și de la Kiev. Sunt însă familii care au posibilități financiare, inclusiv la vamă sunt oameni care declară că au asupra lor zeci de mii de dolari.”

Primăria din Sighet a trimis un echipaj de Poliție Locală la punctul de trecere a frontierei, pentru a oferi asistență celor care ar putea să o solicite.

„Stau acolo și îi chestionează pe toți cei care intră în România, dacă au nevoie de sprijin de orice fel, inclusiv adăpost peste noapte. Deocamdată nu a fost cazul.”

Între timp au apărut temeri că punctul de trecere a frontierei ar putea fi închis de Ucraina, notează PressOne.

Putin distruge pacea în Europa după 77 de ani. România, în pericol (Ziarul Financiar)

Războiul din Ucraina nu lovește doar în Ucraina, ci și în economia Europei și a întregii lumi.

Pentru România războiul din Ucraina va avea efecte negative asupra tuturor aspectelor economice: unele fluxuri comerciale se vor întrerupe sau se vor reduce foarte mult ca urmare a incertitudinii privind livrările de gaze din Rusia. În primul rând, vor crește prețurile la gaze și la petrol, cursul de schimb și inflația vor crește, iar investițiile vor fi amânate, spune Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice .

Cursul leu/dolar a urcat cu 1,6% la peste 4,42, în timp ce cursul leu euro a rămas stabil, aproape de 4,95 lei pentru 1 euro.

Prețurile grâului și porumbului au explodat ieri pe bursă + 40 la sută la grâu și plus 27 la sută la porumb.

15 miliarde RON s-au evaporat ieri de la Bursa de Valori București.

Ce investiții au Rusia și Ucraina în România: comerțul, jocurile de noroc și furnizarea de combustibil pentru nave.

Un număr de 600 de companii din Rusia și 1090 de companii din Ucraina sunt înregistrate în România, arată datele de la Registrul Comerțului.

În 2020, România a exportat bunuri în valoare de 587 de milioane de euro către Ucraina şi a importat bunuri în valoare de 934 mil. euro din această ţară, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În Rusia a exportat, în acelaşi an, bunuri în valoare de 820 mil. euro şi a importat bunuri în valoare de peste 1,8 mld. euro.

Cine este fotojurnalistul român Vadim Ghirdă, cel care transmite imagini din Ucraina pentru cele mai mari publicații din lume (Cultura la dubă)

O mamă și copilul său văzuți prin geamul aburind al unui autobuz au devenit joi dimineață una dintre cele mai puternici imagini ale războiului declanșat de Rusia în Ukraina. Fotografia realizată de Vadim Ghirdă la primele ore ale zilei a deschis prima pagină de pe site-ul CNN și a fost preluată prin agenția Associated Press de majoritatea publicațiilor internaționale.

Cultura la dubă îl prezintă.

Vadim Ghirdă este unul dintre cei mai apreciați fotografi din presă la nivel internațional, activând în breaslă de peste 30 de ani pentru Associated Press. Fotojurnalistul român se află de aproximativ o lună în Estul Ucrainei.

Vadim Ghirdă s-a născut la București și a terminat Facultatea de Construcții. De 32 de ani, este un fotojurnalist obișnuit cu zonele de conflict. A văzut suferință cruntă, degradarea umanității și atrocitățile comise în numele războaielor.

Pe când avea doar 18 ani, în 1990, a început colaborarea sa cu Associated Press la Mineriada din iunie. A surprins în imagini prăbușirea comunismului în Europa Centrală și de Est, acoperind ani la rând această regiune în momente de conflict. A participat ca fotojurnalist la declararea independenței Moldovei, războiul din Transnistria, protestele din Ucraina de la începutul anilor ’90, apoi la prăbușirea Iugoslaviei, bombardamentele din Serbia, conflictul din Bosnia sau la criza din Kosova și războiul din Macedonia.

Corespondența sa din Ucraina poate fi urmărită pe paginile sale de instagram și facebook.

Citiți articolul original pe

Declinarea răspunderii! pringalati.ro este un agregator automat al media din Romania. În fiecare articol este specificat hyperlinkul către sursa primară. Toate mărcile aparțin proprietarilor lor de drept, toate materialele autorilor lor. Dacă sunteți proprietarul conținutului și nu doriți să vă publicăm materialele, vă rugăm să ne contactați prin e-mail – [email protected]. Conținutul va fi șters în 24 de ore.

Adauga Comentariu

E-mailul dvs. este în siguranță la noi.

ALȚII AU CITIT ȘI...

Sign In Prin Galati

Autentificare sau înregistrare prin utilizarea contului dvs. social nu este activă.

sau

Vei primi detalii contului pe email.

Resetati Parola