Cum e posibil ca Lucian Bode să rămână în Guvern după plagiat și tăcerea față de violența domestică? Explicația: vulnerabilitatea comună cu premierul Ciucă (G4Media.ro)
Lucian Bode și-a plagiat doctoratul, a decis o comisie a Universității Babeș Bolyai, dar PNL îl apără. Lucian Bode a tăcut în scandalul ordinului de restricție al lui Silviu Mănăstire, tace și PNL alături de el. În ciuda protecției mediatice cvasi-totale cumpărate cu banii PNL, cele două scandaluri erodează puternic imaginea partidului care se pretinde liberal și care continuă comedia ”României Educate”. Totuși, Bode pare cimentat pe scaun, deși însuși președintele Iohannis spunea la deschiderea anului universitar că “Avem nevoie de toleranță zero în privința plagiatului”, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.
Lucian Bode e al patrulea ministru PNL din guvernul Ciucă implicat într-un scandal de plagiat, după Florin Roman, Sorin Câmpeanu și Nicolae Ciucă. Premierul, care a refuzat să plece din funcție, a început o bătălie în justiție, ca și Bode.
O demitere sau remaniere a lui Bode pe motiv de plagiat ar însemna recunoașterea faptului că și premierul Ciucă, afectat de aceeași problemă, trebuie să plece și el. Ceea ce, evident, Nicolae Ciucă nu vrea. Ba, dimpotrivă, premierul luptă acum pentru două mize și mai mari: să păstreze șefia PNL și după ce pleacă de la guvern în mai 2023 și să își asigure postul de candidat la prezidențiale în 2024.
Integral pe pagina G4Media.
CSM vrea să cumpere încrederea românilor în justiție cu două milioane de euro (Europa Liberă)
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) derulează o campanie media privind rolul justiției în societate, prin care va plăti televiziunilor și radiourilor din țară peste 10 milioane de lei.
Instituția a semnat în februarie anul trecut un contract cu două firme de publicitate pentru campania de informare publică „Oameni pentru justiție. Justiție pentru oameni”.
Înțelegerea în valoare de 10,7 milioane de lei are scopul de a informa publicul despre activitatea sistemului judiciar și rolul justiției în societate. Potrivit caietului de sarcini, contractul poate fi subcontractat.
Campania preconizată a dura 12 luni se face la nivel național, prin canalele media TV, radio și prin panouri stradale, cât și în mediul on-line, prin platformele Facebook, Instagram, Twitter, LinkedIn, TikTok, pe canalul YouTube și pe site-ul www.justitiepentruoameni.ro.
Europa Liberă arată că unu din doi români nu are încredere în sistemul judiciar. Potrivit eurobarometrului din 2022, 51% din români spun că nu se pot baza pe justiție, procent similar cu cel privind încrederea populației în Poliție, o altă instituție care așteaptă reformarea. „Susținerea mai scăzută din România vs media europeană poate fi cauzată de corupție, multe persoane considerând că aceasta afectează și instituțiile din Justiție”, se arată în Eurobarometrul din 2022.
Cartea electronică de identitate vine cu surprize: Dosarul cu șină se transformă în mapă virtuală (Adevărul)
Cetățenii care solicită carte electronică de identitate vor primi și o mapă virtuală, adică o bibliotecă digitală în care vor fi stocate diverse documente scanate aduse în original de fiecare persoană în parte, acestea putând fi accesate automat ulterior de autorități.
Din vara acestui an, simultan cu introducerea la nivel național a cărții electronice de identitate (CEI), cetățenii vor avea la dispoziție un instrument care, cel puțin teoretic, trebuie să reducă birocrația resimțită de contribuabili atunci când se prezintă la ghișeele instituțiilor publice. Este vorba de mapa electronică a cetățeanului.
„De la momentul creării mapei cetățeanului, documentele vor fi scanate și vor putea fi utilizate ulterior, la momentul în care cetățeanul va solicita prestarea unui serviciu legat de evidența persoanelor. În mapa cetățeanului urmează a fi stocate fotografia și semnătura olografă, dar și documente care nu sunt disponibile în format electronic (care atestă proprietatea sau dreptul de utilizare a unui imobil, documente emise de autorități din străinătate etc.)”, se arată în nota de fundamentare a viitorului act normativ.
Cartea de identitate simplă și cartea electronică de identitate se vor elibera cu valabilitate de doi ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între zero și doi ani, cu valabilitate de patru ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 2 și 14 ani și cu valabilitate de cinci ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani. Persoanele adulte vor avea documente valabile 10 ani cu excepția celor care au împlinit vârsta de 70 de ani, care vor avea cărți de identitate cu valabilitate nelimitată.
Citiți mai mult în Adevărul.
Analiză: Cum au afectat 3 ani de crize bugetele familiilor din România (CursDeGuvernare)
Pandemia, criza prețurilor din energie și inflația de 2 cifre – toate pe fondul deficitelor care i-au lăsat statului un spațiu îngust de intervenție: aceasta e conjunctura în care costul vieții a crescut rapid în ultimii 3 ani, schimbând comportamente de consum și remodelând bugetele gospodăriilor.
Fluctuația costurilor alimentelor a avut cel mai puternic efect de distorsionare a bugetelor românilor în ultimii trei ani, cheltuielile pentru mâncare având de altfel cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor de consum, de peste 30%.
În trimestrul al treilea din 2022, circa 33,3% din cheltuielile de consum ale unei gospodării au fost alocate pe mâncare, cu 0,9 puncte procentuale peste nivelul din trimestrul III din 2021, respectiv cu două punte procentuale peste nivelul de dinainte de pandemie, din T3 2019, reiese din calculele CursdeGuvernare pe baza datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Nominal, o familie a scos din buzunar, în medie, cu circa 200 de lei în plus pentru alimente în T3 2022 față de anul precedent, respectiv cu 19,9%.
Cum s-a reîmpărțit piața de zboruri low-cost din România, după prăbușirea Blue Air (Panorama)
La o zi distanță de la anunțul Blue Air din septembrie 2022, compania din Ungaria anunța deja suplimentarea capacității de zbor de pe piața din România, cu cinci avioane și noi rute. Cu toate acestea, Wizz Air nu a reușit să ia încă, în totalitate, locul Blue Air.
Dispariția Blue Air e un catalizator de creștere și alți operatori din piață.
Este și cazul HiSky, companie înființată în Republica Moldova de un fost director al Air Moldova, Iulian Scorpan. Compania a inaugurat baza operațională de la București în luna mai a anului trecut, iar 2022 a fost primul an în care a zburat cu cinci avioane. Și chiar dacă e o criză de personal în toată industria, a reușit să formeze 25 de echipaje de zbor complete, cu 25 de piloți și încă pe-atâția de copiloți, dar și 100 de însoțitori de zbor. Pentru acest an, compania vrea să se extindă. Noi rute vor fi operate cu trei noi avioane, printre care și modele Airbus A321neo LR, care pot zbura pe o distanță de până la 7.400 de km. Asta înseamnă că românii vor putea călători direct spre destinații îndepărtate, fără escale.
O altă companie care va prelua o parte din ce zbura Blue Air este Animawings. Aceasta va prelua mult din zona de chartere spre Grecia și Spania.
Deși Ryanair anunța imediat după oprirea zborurilor Blue Air că intră pe ruta Cluj-Napoca-Dublin de la 1 noiembrie și lansează patru noi zboruri pe aeroportul din Iași, gigantul low-cost se retrage din această primăvară de pe aeroporturile din Oradea, Sibiu, Suceava și Timișoara, potrivit Boardingpass.ro, care spune că motivul acestei retrageri îl reprezintă lipsa de stimulente financiare din partea autorităților.
Pe o rută lăsată liberă de Blue Air „a pus ochii” compania Norwegian Air. Compania va începe operarea zborurilor Oslo-București pe 23 iunie și până la finele lunii octombrie, cu două zboruri pe săptămână, scrie Panorama.
Citiți articolul original pe
