Cauta
Adauga
Sign In

Ce prevăd noile legi ale educației, care s-ar aplica din 2023. Noutăți la bacalaureat și evaluare

Ce prevăd noile legi ale educației, care s-ar aplica din 2023. Noutăți la bacalaureat și evaluare

sorin cimpeanu ministru educatiei

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a prezentat într-o conferință de presă proiectele noilor legi ale educaţiei, ”unul pentru învăţământul preuniversitar şi altul pentru învăţământul superior”.

Aceste proiecte se lansează în consultare publică pe site-ul Ministerului Educației începând cu data de 13 iulie, timp de 35 de zile, până în 17 august.

Ministrul a precizat că aceste legi nu realizează o ”cosmetizare a sistemului de educaţie, ci sunt cu adevărat o reformă a sistemului de educaţie”.

De asemenea, Cîmpeanu a declarat că își dorește ca în septembrie 2023 să putem avea această reformă resimţită în fiecare şcoală, ”de către fiecare elev şi fiecare profesor”.

Raport de evaluare la finalul grădiniței și a clasei pregătitoare

”Pentru copiii care se vor găsi în luna septembrie 2023 la finalul grupei mari a grădiniței, cadrul didactic, deci pentru septembrie 2023, cadrul didactic care a asigurat educația preșcolarilor trebuie să întocmească un raport, raport de evaluare a competențelor cognitive, emoționale și sociale ale copilului. Activitatea didactică pe parcursul clasei pregătitoare va ține cont de constatările acestui raport, în sensul adaptării corespunzătoare acesteia la nivelul de dezvoltare al fiecărui copil.

La finalul clasei pregătitoare și a clasei 1 cadru didactic responsabil trebuie să întocmească un raport descriptiv de evaluare, atât a dezvoltării fizice, socio-emoționale, cognitive, cât și a limbajului și a comunicării, a abilităților de citit, abilităților de scriere, a abilităților de calcul matematic, precum și a dezvoltării capacităților și aptitudinilor de învățare. Sunt multe alte lucruri prevăzute. N-aș vrea să intru în detalii.” – a transmis Sorin Cîmpeanu.

Evaluări naționale începând cu clasa a 2-a

”La finalul claselor a doua, a patra și a șasea, elevii vor susține evaluări naționale scrise, obligatoriu la limbă și comunicare, precum și la matematică. Rezultatele evaluărilor trebuie să fie utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Se comunică părinților sau reprezentanților legale ai acestora și, foarte important, este obligatoriu să fie trecute în portofoliul educațional al elevului. Portofoliul educațional a existat și în legea 1. El, in păcate, n-a fost pus în practică niciodată. Viziunea acestei legi cu privire la portofoliul educațional este radical schimbată. Este dezvoltată. Rezultatele elevilor se exprimă, după caz, în învățământul primar, prin calificative anuale unice pe arii curiculare, cu excepția clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă calificative.

În învățământul secundar inferior se exprimă prin notă de la 1 la 10. În învățământul secundar superior și în învățământul terțiar non universitar, de asemenea prin note de la 1 la 10. Prin evaluările, prin rapoartele anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoțional-cognitive, precum și a dezvoltării capacităților și aptitudenilor de învățare este o altă modalitate prin care se exprimă rezultatele acestor evaluări.

Prin excepție, la disciplinele care fac parte din ariile curiculare – arte și educație fizică și sport, precum și la alte discipline ce pot fi stabilite prin ordin de ministru – se acordă calificative de tip admis-respins și nu note de la 1 la 10, cu excepția învățământului vocațional, la care rezultatele evaluării se exprimă prin note de la 1 la 10 în continuare, pentru profilul corespondent fiecărei arii curiculare.

Cu alte cuvinte, elevii care vor începe după anul școlar, după intrarea în vigoare a acestei legi, nu vor mai avea calificative de la 1 la 10 pentru disciplinele din ariile curiculare arte și educație fizică. După intrarea în vigoare a acestei legi, deci cel mai devreme în septembrie 2023, pentru că nu este pertinent, odată ce va prezenta calendarul, să sperăm că aceste legi vor putea fi adoptate înainte de 5/09/2022 când începe noul an școlar.” – a anunțat Sorin Cîmpeanu.

Orientarea școlară și portofoliul personal al elevului

Orientarea școlară și portofoliul personal al elevului sunt lucruri de bază care vor deveni obligatorii la finalul clasei a opta, când consilierul școlar și dirigintele vor avea obligația să emită o recomandare de încadrare în educația secundară superioară.

Deci la finalul clasei a opta, orientarea școlară va fi obligatorie pentru școală, nu va fi obligatorie pentru elevi și părinți, dar școala va fi obligată să emită aceste orientări școlare pentru fiecare elev în parte. Ele se vor baza, desigur, pe portofoliul educațional despre care am făcut deja vorbire. Portofoliul educațional va cuprinde rezultatele înscrise în catalog electronic, va cuprinde evaluări de profil și recomandări de recuperare, va cuprinde toate diplomele, certificatele sau alte înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activitățile de învățare în diferite contexte, precum și produse ca rezultate ale acestor activități. Portofoliul educațional se va utiliza încă începând cu grupa mijlocie din grădiniță și va fi obligatoriu pe tot parcursul învățământului preuniversitar.” – a mai spus Sorin Cîmpeanu.

Dispar mediile elevilor din gimnaziu

Știu că există un interes legitim, normal, pentru admiterea în liceu și evaluarea națională. Mă adresez acelor elevi care vor începe în septembrie, anul acesta, clasa a șaptea. Ei vor avea o șansă în plus, a susținerii unui examen de admitere într-un liceu. Este vorba de dreptul care se acordă prin această lege colegiilor naționale. Și aici precizez că urmează să redefinim condițiile necesare dobândirii titulaturii de colegiu național.

Vor avea ocazia să susțină un examen de admitere în liceu sau altfel spus, aceste licee care vor demonstra, care au demonstrat și vor demonstra calitatea educației, vor avea dreptul să-și organizeze propriile examene de admitere în liceu, pentru ocuparea a 90 % din numărul de locuri. 10 % vor rămâne pentru a fi ocupate prin procesul normal de distribuire în urma evaluării naționale. Acest proces de admitere în liceu va trebui și va fi finalizat conform prevederilor legale, înainte de a fi demarată Evaluarea Națională.

În acest fel, acei elevi care vor avea această șansă în plus, și e vorba de elevii care încep clasa șaptea în septembrie, vor avea șansa să se prezinte la evaluarea națională pentru a putea candida ca și până acum. Evident, e nevoie de pregătire pentru acest lucru, până în vara anului 2024 e nevoie de pregătire a profesorilor din aceste licee care vor dori să organizeze examene proprii de admitere, iar această pregătire este de asemenea prevăzută în textul legii.

Pregătirea profesorilor pentru a elabora subiecte pentru concursul propriu de admitere în situația în care nu se ocupă toate locurile prin reorganizarea concursului de admitere, locurile rămase se ocupă prin repartiție computerizată, în modul deja cunoscut.

Încă de la intrarea în vigoare a legii, înainte de vara anului 2024 când va fi posibil concursul de admitere în liceu, valabil pentru cei care încep clasa a șaptea acum, pentru elevii de clasa a opta este important de știut că prezenta lege prevede renunțarea la media din gimnaziu, medii care, din păcate, și-au pierdut relevanța. Deci încă pentru elevii din clasa a opta această regulă este valabilă, care vor începe clasa a opta.” – a spus ministrul Educației.

Noul examen de bacalaureat

Elevii care încep clasa a IX a în anul școlar 2023-2024 vor susține examenul de bacaluareat cu următoarele probe:

A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.

B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;

C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;

D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;

E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:

a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;

f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.

Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;

b) au susţinut proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;

c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;

Absolvenţi care au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice și proba de evaluare a competențelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală.

Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise și practice.

Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat!!!

Inspectoratele şcolare judeţene se transformă în direcţii judeţene de învăţământ preuniversitar

Ministrul a mai anunţat că prin noile legi ale educaţiei naţionale, inspectoratele şcolare judeţene se transformă în direcţii judeţene de învăţământ preuniversitar, aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică.

De asemenea, apare Autoritatea Naţională pentru Inspecţie Şcolară şi Asigurarea Calităţi, prin reoganizarea Agenţiei Române pentru asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar (ARACIP), precum şi Centrul Naţional de Formare şi Dezvoltare a Carierei Didactice, care va asigura formarea continuă şi asigurarea resurselor educaţionale pentru întregul personal din sistemul preuniversitar.

”În primul rând, inspectoratele şcolare judeţene se transformă în direcţii judeţene de învăţământ preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate, aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică. Ele vor fi formate prin reorganizarea inspectoratelor şcolare şi prin comasarea cu centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională”, a spus ministrul.

El a precizat că atribuţiile acestora vor fi inspecţia de specializate, organizarea de sistem gestionarea mobilităţii personalului didactic, evoluţia în carieră şi alte atribuţii administrative.

”Un rol absolut esenţial îl va avea Autoritatea Naţională pentru Inspecţie Şcolară şi Asigurarea Calităţii. Aceasta va fi o instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Educaţiei”, a spus ministrul, arătând că se va realiza prin reoganizarea Agenţiei Române pentru asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar (ARACIP), care va fi componenţă a ANISAC”, a afirmat ministrul.

Aceeaşi autoritate va avea în componenţă Comisia Naţională pentru Inspecţie şcolară, cu prerogative de verificare a respectării normelor de etică şi deontologie profesională a cadrelor didactice, a precizat el.

O altă instituţie va fi Centrul Naţional de Formare şi Dezvoltare a Carierei Didactice, care va asigura formarea continuă şi asigurarea resurselor educaţionale pentru întregul personal din sistemul preuniversitar.

Această nouă instituţie va avea structuri la nivel judeţean, ceea ce se cunoaşte acum sub numele de Casa Corpului Didactic. Se reorganizează şi Centrul Naţional pentru Politici şi Evaluare în Educaţie, înfiinţându-se Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare precum şi Institutul de Ştiinţele Educaţiei, prin reorganizarea acestei instituţii.

Cîmpeanu a mai anunţat că o altă instituţie nouă este Unitatea Executivă, pentru prima oară la nivelul Ministerului Educaţiei, dedicată învăţământului preuniversitar.

O altă instituţie care apare în arhitectura de sistem este Centrul Naţional de Excelenţă, o structură care va avea rolul coordonării activităţii de excelenţă, a susţinerii excelenţie şi performanţei, unităţile pilot de excelenţă putând fi acele şcoli care au demonstrat capacitatea de a susţine performanţa.

O altă structură la nivel naţional va fi un Centru Naţional pentru educaţie incluzivă, inclusiv pentru atribuţii în ceea ce priveşte desegregarea.

Sinteza declarațiilor:

– Astăzi, 12 iulie, la un an de la prezentarea raportului final a proiectului România educată, Ministerul Educației a transpus în texte de lege toate principiile din proiectul România Educată. 

– Avem două proiecte, unul pentru învățământul universitar și unul pentru învățământul preuniversitar. Acestea au fost elaborate prin consultarea tuturor direcțiilor de specialitate.

– Începând cu ziua de mâine, 13 iulie, vor fi lansate în consultare publică pentru o perioadă de 35 de zile până pe data de 17 august.

– Aceste legi nu realizează o cosmetizare a sistemului de educație, ci sunt cu adevărat o reformă. Legile vor putea să intre în vigoare la 30 de zile de la promulgarea în Monitorul Oficial.

– În septembrie 2023 să putem avea această reformă resimțită în fiecare școală.

– Inspectoratele școlare județene se transformă în direcții județene de învățământ preuniversitar ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educației. Ele vor fi formate prin reorganizarea inspectoratelor școlare, respectiv a municipiului București și prin comasarea cu centrele județene de resurse și asistență educațională.

– Se înființează corpul managerilor educaționali, care va fi format din mentori pentru management educațional, un organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educației. Scopul este de a dezvolta politicile publice în educație, dezvoltarea activității de mentorat pentru directorii aflați la început de carieră și are și scopul de a monitoriza și de a respecta principiile etice în managementul școlar.

– Este specificat în lege posibilitatea de încetare a mandatului unui director de școală în situația în care se constată că nu s-au îndeplinit standardele minimale de calitate. 

– La finalul clasei pregătitoare și a clasei întâi, cadrul didactic responsabil trebuie să întocmească un raport descriptiv de evaluare atât dezvoltării fizice socioemoționale cognitive, cât și a limbajului și abilităților de citit, descriere, de calcul matematic, precum și a dezvoltării capacităților și aptitudinilor de învățare.

– La final al claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii vor susține obligatoriu evaluări la „limbă și comunicare” și „matematică”. Rezultatele evaluărilor vor fi folosite pentru realizarea planurilor individualizate ale elevilor de învățare și se comunică părinților.

– Foarte important: este obligatoriu să fie trecute în portofoliul educațional al elevului. Acesta a existat și în Legea 1/2011, dar din păcate nu a fost pus în practică niciodată.

– Elevii care vor începe anul școlar după intrarea în vigoare a acestei legi nu vor mai avea calificative de la 1 la 10, pentru disciplinele din ariile curriculare Arte și Educație Fizică. Cel mai devreme în septembrie 2023, pentru că nu este pertinent să sperăm că aceste legi vor fi putea fi adoptate înainte de 5 septembrie 2022.

– Orientarea școlară și portofoliul personal al elevului sunt lucruri de bază care vor deveni obligatorii la finalul clasei a VIII-a, când consilierul școlar și dirigintele vor avea obligația să emită o recomandare de încadrare în educația secundare superioară.

– La finalul clasei a VIII-a, orientarea școlară va fi obligatorie pentru școală, nu pentru părinți și elevi, dar școala va fi obligată să imite aceste orientări școlare pentru fiecare elev în parte ele se vor baza pe portofelul educațional despre care v-am vorbit.

– Portofoliul educațional va cuprinde rezultatele înscrise în catalogul electronic, recomandări de profil și evaluări, diplome si certificate și alte înscrisuri dobândite în diferite contexte in procesul de învățare. Portofoliul educațional se va utiliza începând cu grupa mijlocie de la grădiniță și va fi obligatoriu pe tot parcursul învățământului preuniversitar. 

– Salarizarea să redea demnitatea profesorului. În momentul de față nu corespunde acestui rol. Pentru prima oară într-o lege a Educației avem o reglementare care definește salariul profesorului debutant și salariul profesorului stagiar ca fiind salariul mediu pe economia națională. De acolo se începe, de la salariul mediu. De la 6500 la 9500 de lei.


Citiți articolul original pe StirileProTv

Declinarea răspunderii! pringalati.ro este un agregator automat al media din Romania. În fiecare articol este specificat hyperlinkul către sursa primară. Toate mărcile aparțin proprietarilor lor de drept, toate materialele autorilor lor. Dacă sunteți proprietarul conținutului și nu doriți să vă publicăm materialele, vă rugăm să ne contactați prin e-mail – [email protected]. Conținutul va fi șters în 24 de ore.

Adauga Comentariu

E-mailul dvs. este în siguranță la noi.

ALTII AU CITIT SI...

0
prinGalati Adaugat de prinGalati

Power SEO Verified

PowerSEO este o agentie creatie, design, firma ...
Nici o recenzie

Sign In Prin Galati

Autentificare sau înregistrare prin utilizarea contului dvs. social nu este activă.

sau

Vei primi detalii contului pe email.

Resetati Parola