Câți medici și asistenți români au murit de COVID-19 de la începutul pandemiei (Libertatea)

Ce ştim şi ce nu ştim despre Omicron. Câte şi ce fel de vaccinuri trebuie să facem ca să ne simţim în siguranţă (Adevărul)

Preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, medicul Marius Geantă, atrage atenţia că singura protecţie consistentă împotriva variantei Omicron este oferită de trecerea prin boală plus trei doze de vaccin ARNm sau de administrarea a trei doze de ARNm.

Altă informaţie utilă este aceea că riscul de reinfectare cu varianta Omicron, la cei care au trecut prin boală deja, dar nu s-au şi vaccinat, este de cinci ori mai mare faţă de celelalte variante. „Transmiterea în spaţiile închise (acasă, la birou) se face de 2-3 ori mai repede pentru Omicron, iar testele antigen rapide (în special cele furnizate de marii producători mondiali) funcţionează şi pun în evidenţă Omicron. Din cauza faptului că Omicron se transmite foarte repede, testarea antigen rapidă trebuie făcuta mai des decât pentru Delta”, este de părere dr. Geantă.

Ce nu ştim încă. Informaţiile pe care încă nu le avem, dar le vom avea în maximum două săptămâni, mai spune medicul, ţin de virulenţa variantei Omicron care este încă studiată.

Pe larg, în Adevărul.

Câți medici și asistenți români au murit de COVID-19 de la începutul pandemiei (Libertatea)

58.196 de români au murit de la începutul pandemiei până astăzi. Dintre aceștia, 104 erau lucrători în sistemul medico-sanitar. Cele mai multe decese din sistem au fost înregistrate în rândul medicilor și asistenților medicali, potrivit cifrelor oferite de Ministerul Sănătății.

  • 47 de decese la medici;
  • 30 de decese la asistenți medicali;
  • două decese la infirmieri;
  • 7 decese la ambulanțieri;
  • 18 decese la alte categorii (brancardieri, femei de serviciu).

Anul trecut, înainte de apariția vaccinurilor, 77 de angajați din sistemul sanitar au pierdut lupta din prima linie.

În 2021, când România a trecut prin cele mai dure valuri ale pandemiei, dar a avut acces și la vaccin, numărul a scăzut considerabil, la 27.

Dintre acești 27, 21 erau nevaccinați, cu comorbidități asociate, însă 4 dintre ei au murit în prima jumătate a lunii ianuarie și fuseseră infectați înainte de a avea posibilitatea să se vaccineze, scrie Libertatea.

Guvernul Ciucă pariază pe o creştere economică de 4,6% în 2022, cu un deficit bugetar de 77 mld. lei (Ziarul Financiar)

Guvernul şi-a bugetat veni­turile de 440 de miliarde de lei în 2022 pe o creştere eco­no­mică de 4,6% în 2022. Potrivit pro­iectului de buget pu­blicat du­mi­nică de Finanţe, cheltuielile bu­getare vor fi de 517 miliarde de lei, în creş­tere cu 11%, iar veniturile de 440 de miliarde de lei, în creştere cu 13% faţă de execuţia pre­liminară a buge­tului general consolidat, potrivit cal­culelor făcute de ZF pe baza da­telor de la Finanţe. PIB-ul ar urma să ajungă la 1.317 miliarde de lei în 2022.

Finanţele mizează în 2021 pe o creştere economică „susţinută în principal de in­ves­tiţii, alături de consum, într-un mediu intern favorizat de stabilitatea şi predictabilitatea politicilor macroeconomice, precum şi de eficacitatea politicilor guvernamentale pri­vind atenuarea efectelor pandemiei“, po­trivit strategiei fiscal-bugetare pentru ur­mătorii ani.

Salariul mediu net ajunge la aproape 3.800 de lei net în 2022.

Bugetul alocat Ministerului Educației pentru 2022 va fi de 2,28% din PIB, cea mai mică alocare din ultimii 3 ani – proiect (EduPedu)

Bugetul Ministerului Educației va fi de 29,98 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget pentru anul 2022, publicat de Ministerul Finanțelor. Suma reprezintă 2,28% din Produsul Intern Brut prognozat pentru anul viitor de Comisia Națională de Prognoză, PIB pe baza căruia este construit bugetul.

Raportat la alocările din ultimii 4 ani, ca procent în PIB, cea de acum este cea mai mică, arată calculele făcute de Edupedu.ro pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor și Institutul Național de Statistică.

Fișa bugetară a Ministerului Educației are 503 pagini, iar cheltuielile din bugetul de stat ale instituției sunt la pagina 17.

Aceste cheltuieli alocate vor fi de 29,98 miliarde lei, credite bugetare, în 2022, în creștere cu 7,25% față de cât a reușit Ministerul Educației să cheltuiască în anul 2021, adică față de execuția bugetară preliminată (provizorie). Aceasta este însă o comparație contabilă folosită în permanență de autorități pentru a puncta o oarecare creștere. În majoritatea anilor, însă, (cu excepția perioadei de criză 2009-2010), alocarea (bugetul acordat) a fost mai mare decât execuția (bugetul cheltuit anul anterior), așa că este mult mai relevantă comparația alocărilor bugetare și nu a alocărilor cu execuțiile.

Orașul trist și primarul savant (SpotMedia)

„Bucureștiul e jalnic înainte de aceste sărbători. Cenușiu, sufocat la aproape orice oră, murdar și posac. Mai rău ca niciodată. An de an, iluminatul de gală de Sărbători aducea stropul de strălucire care să schimbe câteva săptămâni fața unui oraș neiubit.

Anul acesta, cu mici excepții, marile artere din centru sunt luminate doar de stopurile și farurile lungilor șiruri de mașini care se târăsc într-un trafic fără speranță…

Înțeleg problemele bugetare, economia făcută, costul cu mult mai mare al electricității, dar, în egală măsură, Bucureștiul este un oraș bogat. Mi-e greu să cred că dacă Nicușor Dan ar fi dorit, nu putea găsi resurse pentru a marca cu bun gust Sărbătorile.

Fac asta primarii de sate și nu a găsit soluție PMB?

A fost un an teribil din toate punctele de vedere. Tensiunea, stresul, frica de toate felurile sunt aproape palpabile. Mai mult că niciodată ar fi fost nevoie de un strop de frumusețe, de ieșire din cotidianul apăsător…

Nicușor Dan stă închis în birou, nu comunică cu nimeni, nu mai comunică nici cu bucureștenii cărora nu le acordă audiențe pentru ca, potrivit domniei sale, să nu piardă astfel timpul.

Are aerul unui savant preocupat pentru care mărunțișuri precum un pic de bucurie de Sărbători sunt mizilicuri plicticoase.

Mare problemă a dlui Dan nu sunt în primul frigul din case sau apa mereu rece, traficul sinistru și gropile din asfalt. Marea problema este că s-a desprins total de cei care l-au ales și pentru care rămâne doar argumentul amar: voiați să câștige Firea?”, scrie Ioana Ene Dogioiu.

Integral pe SpotMedia.

Citiți articolul original pe

Declinarea răspunderii! pringalati.ro este un agregator automat al media din Romania. În fiecare articol este specificat hyperlinkul către sursa primară. Toate mărcile aparțin proprietarilor lor de drept, toate materialele autorilor lor. Dacă sunteți proprietarul conținutului și nu doriți să vă publicăm materialele, vă rugăm să ne contactați prin e-mail – [email protected]. Conținutul va fi șters în 24 de ore.
Picture of prinGalati

prinGalati

Adauga Comentariu

E-mailul dvs. este în siguranță la noi.

ALȚII AU CITIT ȘI...

Sign In Prin Galati

Autentificare sau înregistrare prin utilizarea contului dvs. social nu este activă.

sau

Vei primi detalii contului pe email.

Resetati Parola