Capitala românească a traficului de persoane este un oraș cu 30.000 de locuitori (PressHub)
De la statutul de cea dintâi capitală a Ţării Româneşti, în secolul al XIV-lea, la cel de pol al traficului de persoane şi al proxenetismului, la început de secol XXI, e un drum lung. Unul pe care oraşul Câmpulung Muscel l-a parcurs, însă, din păcate. Decisive au fost ultimele decenii.
Până în 1989, Câmpulungul era un oraş înfloritor, prosper, în care unităţile industriale mergeau cu motoarele turate. Uzina ARO Câmpulung nu făcea faţă cererii, Combinatul de Fire şi Fibre Sintetice (Melana) abia prididea, fabrica de ciment de la ieşire din oraş spre Braşov-Târgovişte la fel, Exploatarea Minieră se lupta, conform sloganelor vremii, să dea „ţării cât mai mult cărbune”.
Populaţia oraşului, declarat municipiu între timp, trecuse binişor de 44.000 de locuitori, în 1992.
De la Revoluţie încoace, treptat, de toată această industrie, aducătoare de locuri de muncă şi de venituri consistente pentru localnici, s-a ales praful. Exploatarea Minieră s-a închis, Melana s-a privatizat, iar noii proprietari au tăiat-o şi vândut-o la fier vechi, fabrica de ciment s-a privatizat şi a redus drastic numărul de locuri de muncă, iar cireaşa pe tortul decăderii economice cvasitotale a Câmpulungului a pus-o falimentul uzinei ARO, declarat oficial în 2006.
Declinul demografic ce a urmat a fost unul de coşmar: populaţia oraşului a scăzut de la 44.000 de locuitori la puţin peste 31.000, la recensământul din 2011 şi la sub 30.000, la ora actuală. Dat fiind declinul economic sever, tipic oraşelor industrializate forţat în „Epoca de Aur”, activităţile infracţionale n-au întârziat să prolifereze pe terenul fertil creat. A „ajutat” la asta inclusiv contextul socio-economic dificil al României de la finele anilor ’90-începutul anilor ‘2000.
Găştile de proxeneţi au devenit din ce în ce mai numeroase, profitând de climatul economic, de mirajul unui trai mai bun în străinătate şi de credulitatea victimelor, din ce în ce mai multe şi ele. N-a fost an, de prin 2000 încoace, în care Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate de la Poliţia Argeş să nu facă cel puţin 3-4 razii de amploare, anual, la Câmpulung şi în împrejurimi, în dosare ce vizau trafic de persoane şi/sau proxenetism. Câmpulungul e considerat şi azi unul dintre polii acestui tip de criminalitate din România.
Cifrele oficială confirmă această stare de lucruri: o informare transmisă redacţiei ArgeşulOnline.ro de Biroul de Informare şi Relaţii Publice a Tribunalului Argeş menţionează că „în perioada 1 februarie 2014-31 decembrie 2021, au fost înregistrate pe rolul Tribunalului Argeş un număr de 28 de dosare având ca obiect traficul de minori”. Mai bine de jumătate dintre aceste dosare vizează persoane cu domiciliul în Câmpulung sau în împrejurimi şi/sau fapte petrecute în zonă.
În ceea ce priveşte dosarele de trafic de persoane adulte, cifrele sunt cel puţin duble.
PSD nu știe/nu răspunde. Ciolacu, Firea, Grindeanu spun că nu știu căror site-uri a plătit partidul 60 de milioane de lei (Europa Liberă)
Primii patru lideri din conducerea PSD susțin că nu știu unde au ajuns peste 60 milioane de lei, bani publici utilizați pentru presă și propagandă. Marcel Ciolacu ne trimite la „consultanți”, un termen generic, după ce în urmă cu trei luni promitea că va desecretiza toate informațiile.
Prim-vicepreședinții PSD, Sorin Grindeanu și Gabriela Firea, nu răspund sau „nu știu” cum s-au folosit banii din subvenție și unde au ajuns sumele plătite diferitelor site-uri.
Europa Liberă a adresat o întrebare similară și secretarului general al PSD, Paul Stănescu. Reacția acestuia a fost: „sunteți agresiv”. Singura întrebare adresată a fost legată de numele site-urilor care au primit bani de la partid. Nici Stănescu nu a dat vreo informație legată de banii publici folosiți de social-democrați.
Pentru liderii de organizație, subiectul aproape nu există. Nimeni nu știe câți bani primește partidul, cum îi folosește și ce site-uri sunt plătite din banii de subvenție.
Europa Liberă a încercat să afle de la primii patru oameni din PSD, dar și de la lideri de organizații din partid, la ce site-uri au ajuns banii publici din subvenție folosiți pentru promovare.
Ultimele date oficiale arată că PSD și PNL au dublat sumele alocate pentru promovarea în presă și pentru propagandă, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Septimius Pârvu, analist Expert Forum, spune că este rușinos că partidele au ajuns să fie date în judecată pentru a se afla informațiile de interes public.
În 2022, intervalul ianuVisul frumos s-a terminat!arie – mai, peste 38 de milioane de lei (peste 7,5 milioane de euro), toți bani publici, au fost utilizați în scopul promovării politice. În întregul an 2021, partidele au plătit peste 62 de milioane de lei (12 milioane de euro) pentru presă și propagandă.
Durată de viață activă profesional în UE: cum stă România, cum stau celelalte state (CursDeGuvernare)
Românii au cea mai scurtă durată de viață activă profesional din Uniunea Europeană (31,3 de ani), urmați de italieni (31,6 ani) și greci (32,9 ani). Media UE este de 36 de ani.
Cei mai mulți ani de muncă sunt estimați pentru olandezi (42,5 ani), suedezi (42,3 ani) și danezi (40,3 ani), potrivit estimărilor Eurostat pe 2021.
Pentru bărbați, durata estimată a vieții profesionale a fost în medie de 38,2 ani în UE în 2021.
Cele mai lungi durate au fost înregistrate în Țările de Jos (44,3 ani) și Suedia (43,6 ani), iar cele mai scurte în Bulgaria (34,6 ani) și România (35,0 ani).
Pentru femei, durata medie a vieții profesionale în UE a fost de 33,7 ani, cele mai lungi durate fiind înregistrate tot în Suedia (41,0 ani) și Țările de Jos (40,5 ani), iar cele mai scurte în Italia (26,9 ani) și România (27,4 ani).
Grecia este țara de la Mediterană, în care prețurile la cazare au crescut cel mai mult (SpotMedia)
Mabrian (o companie spaniolă de analize de date în domeniul turismului) a realizat un studiu al prețurilor medii la hoteluri, pe tip de cameră, pentru principalele destinații mediteraneene.
Concluzia este că prețurile generale sunt în creștere față de 2019, dar nu peste tot – iar Grecia este marea surpriză, cu creșteri de până la 110% la camerele de 5 stele.
Majorarea de tarife este de 19% în cazul hotelurilor de 3 stele și de 62% la hotelurile de 4 stele.
Prețurile au crescut și în Spania (cu 7% la 3 stele și cu 5% la 4 stele) și Italia (cu 6% la 3 stele), în timp ce în Portugalia prețurile la hotelurile de 3 stele au stagnat.
Franța este singura piață turistică majoră în care prețurile au scăzut atât la hotelurile de 3 stele (-12%), cât și la cele de 4 stele (-11%).
Între timp, prețurile în Egipt au crescut puternic în toate cele trei categorii, cu 25%, 40,9% și 48,3%.
Studiul a fost realizat pentru cazări efectuate în perioada 25 iulie – 7 august.
Visul frumos s-a terminat! (Gazeta Sporturilor)
Simona Halep (30 de ani, locul 18 WTA) a fost învinsă de Elena Rybakina (23 de ani, locul 23 WTA) în semifinalele Wimbledon 2022, scor 3-6, 3-6.
Seria de 21 de seturi consecutive câștigate de Halep la Wimbledon a fost oprită într-un stil autoritar de Rybakina. Serviciul, arma pe care Simona a folosit-o excelent în tururile precedente, n-a mai fost la aceiași parametri.
Campioana din 2019 a încercat să găsească explicații pentru prestația modestă.
„În acest moment nu am nicio explicație de ce am servit atât de rău, dar se întâmplă. Am avut trei luni în care să schimb lucruri, poate e nevoie de mai mult timp să repar și să fie rutină. Poate și pentru că am fost un pic obosită nu a mers”, a spus Simona Halep, într-o conferință de presă.
Simona va lua o pauză de trei săptămâni. Următoarea competiție la care va lua startul este cea de la Washington, pe hard, între 1 și 7 august.
Citiți articolul original pe
