Un studiu național arată că aproape jumătate dintre elevii români nu pot interpreta o informație, iar noile legi ale educației ar trebui să rezolve, printre multe alte probleme și acest neajuns al învățământului.
Sunt experți care spun că de fapt este fix pe dos, că, de fapt, actualele forme ale proiectelor legilor Educației nu rezolvă mare lucru și că aceste propuneri ar trebui dezbătute îndelung, mai ales că vorbim despre 9000 de amendamente primite pentru acestea.
Zeno Daniel Șuștac: ”rata de analfabetism funcțional va trece de 50%”
Zeno Daniel Șuștac, doctor în filozofie și coordonatorul grupului „Părinții Elevilor din România”, grup cu peste 16.000 de membri, a explicat într-un interviu pentru Ziare.com cât de gravă este situația în învățământul din România și cât de mult se poate agrava în actualul context.
Potrivit datelor publicate pe Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare (BRIO), 42% dintre elevii din România nu pot interpreta o informație și nu pot avea propriile idei. iar situația este pe cale să se agraveze.
”Orice apreciere este pur subiectivă. Tot ceea ce avem sunt rezultatele testelor PISA și rata cunoscută de analfabetism funcțional. Și cred că prin noua construcție a acestui proiect legislativ vom trece de 50% rata de analfabetism funcțional în următorii ani dacă se va fundamenta pe aceste propuneri”, a spus Zeno Daniel Șuștac.
”Însă, cine vrea să învețe, învață”, a mai spus coordonatorul grupului „Părinții Elevilor din România”. Iar aici există suportul părinților care implică, în majoritatea cazurilor, inclusiv suport financiar. Există foarte multe inechități în sistem, există multe familii cu venituri modeste care nu sunt susținute și se pornește de la o premisă falsă.
Învățământ obligatoriu nu înseamnă și națiune educată. Simplist, ministrul consideră că prezența în sala de clasă înseamnă și educație. Nu, nu înseamnă dreptul la învățătură la cele mai înalte cote. Poate chiar nici dreptul constituțional la învățătură, nu este asigurat prin prezența în sala de clasă, dacă există anumite carențe. Și aceste carențe există și sunt evidente. Sunt foarte multe probleme dar totul pornește de la cheia politică”, a punctat Zeno Daniel Șuștac.
Ce nu rezolvă legile lui Cîmpeanu
Joi, 25 august, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a prezentat propunerile acceptate pentruy legile Educației, după consultări.
Avem 1.486 de seturi de propuneri, vor fi în jur de 1.500 de seturi de propuneri pentru legile educației. Sunt peste 9.000 de amendamente propuse. Unele sunt puternic justificate cu amendamente, sunt și amendamente simple solicitări, sunt altele care se repetă și amendamente total antagonice.
Vor fi analizate, astfel încât săptămâna viitoare să existe o formă a celor două legi care să fie trimisă ministerelor, Consiliului legislativ și CES pentru avizare. Vor fi noi observații, care vor fi și ele incluse în legi. Vor intra în guvern sperăm la începutul lunii septembrie.
După adoptarea în guvern, vor fi transmise Parlamentului, injustituția capabilă să decidă procedura de adoptare” a explicat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu în cadrul unei conferințe de presă.
El a mai spus că vor mai fi încă două etape în care aceste proiecte vor suferi modificări pentru a le face și mai bune. ”Nu sunt proiectele unei persoane, sunt proiecte pentru viitorul acestei națiuni. Aceste proiecte merită toată atenția”, a spus Cîmpeanu.
Zeno Daniel Șuștac spune însă că ”România educată” este ”un proiect care se ”coace” de șase ani, când a fost anunțat pentru prima data de președintele României”.
”Mă frapează foarte multe lucruri în aceste proiecte, pornind de la modalitatea de consultare publică a factorilor implicați până la politizarea absolut odioasă a întregului demers. Observ o incoerență totală, observ o schimbare continuă de poziție a Ministerului Educației pe probleme fundamentale în urma unor discuții cu diverse grupuri de interese din Educație, fie că vorbim despre federația ”X” sau concernul ”Y”, fie că vorbim despre universitari din zona ”X” sau ”Y”, totul este urzit pentru a se ajunge la exact forma care este în acest moment. Eu am impresia că forma este bătută în cuie și consultările sunt doar de fațadă”, a spus coordonatorul grupului „Părinții Elevilor din România„.
”Proiectul nu deschide aripile elevilor. Nu deschide nici mințile nici sufletele. Nu redă nici demnitatea funcției didactice. Nu merge spre partea de vocație. Nu vorbim despre o modernizare, despre o aducere la zi a educației. Se insistă pe amănunte mediatizate pentru a se masca construcția instabilă și nepotrivită a noilor legi ale Educației. Practic se cauționează indirect generații de beneficiari”, potrivit lui Zeno Daniel Șuștac.
”Asta este important în acest moment, cum să renunțăm la doctorate adică la furtul intelectual?”
Specialistul a mai spus că unele modificări aduc de fapt un deserviciu sistemului de educație, însă este de părere că acest lucru se face doar pentru a atrage electorat pentru alegerile viitoare. iar printre aceste favoruri ar fi creșterea numărului de directori și noua modalitate prin care poți să scapi de rușine dacă ai plagiat.
”Plagiatele? Nu mai vorbim. Este o rușine națională.
Practic, impresia colectivă ar fi că aceste noi proiecte de lege se construiesc tocmai pentru exonerarea unora. Un grad mai mare de politizare în educație ca acum, mai rar a fost întâlnit.
Asta este important în acest moment, cum să renunțăm la doctorate adică la furtul intelectual, albirea politicienilor?”, se întreabă specialistul.
Mai mult Zeno Daniel Șuștac atrage atenția asupra unui lucru dubios.
”Principiile enunțate în Legea Educației Naționale nr 1 din 2011, în vigoare acum, sunt absolut identice, la punct și la virgulă cu principiile din noile legi ale Educației. Ce a făcut inițiatorul? A copiat integral articolul 3 din Legea Educației Naționale și l-a pus în articolul 3 din Legea învățământului preuniversitar. Vă dați seama? După șase ani de gândire a unui noi proiect care modernizează care revoluționează, principiile definitorii sunt identice. Acest lucru arată că nu vorbim despre modernizare ci despre jonglarea unor texte de lege pentru realizarea unor beneficii”, a spus expertul.
Mai putem salva învățământul românesc?
”Putem, da”, este de părere Zeno Daniel Șuștac. ”Numai că singura salvare ar presupune stoparea de urgență a demersurilor efectuate în acest moment pe partea de modificare a legilor educației.
Doar pornind de aici se poate face ceva pentru că până acum aveam o spoială aplicată pe construcții șubrede în scopul conservării sau constituirii unor avantaje sau beneficii dar nu pentru elevi sau pentru profesori ci pentru politic”, a mai subliniat acesta.
Potrivit expertului, ”foarte multe voci din domeniul educației și ignorate total de către minister au solicitat prelungirea termenului de dezbatere în ceea ce privește aceste legi. Eu consider că termenul ar trebui prelungit până undeva în primăvară. Dar cred că ar fi nevoie de mai mult decât atât, ar fi de fapt necesară stoparea proiectului în actuala formă, iar consultarea să fie trecută de la politic la beneficiarii reali și specialiștii în domeniu. Vorbim despre construirea unor legi pentru generații de elevi. Poate noile legi vor fi în vigoare mai mult decât vechea lege din 2011.
Pe de altă parte, ar trebui ridicarea nivelului de discuție în sensul unor consultări mult mai largi în care interlocutorii trebuie să fie și ascultați nu numai auziți. S-au depus mii de amendamente, iar eu nu am văzut ca forma proiectului să se modifice. S-a mai modificat pe ici pe colo la nivel de declarație verbală după ce un grup mai bine mediatizat a avut o întâlnire cu ministrul. Acestea nu sunt dezbateri. Este o șaradă.
Sunt pseudo-dezbateri. Totul este de imagine, doar ca să spună că au discutat și au încercat să facă ceva și a ieșit ceva. Ceea ce a ieșit este însă un regres. Este mult mai rău ca în legea actuală.
Societatea civilă ar trebui să aibă un cuvânt de spus, însă consultarea să nu se facă în vacanța de vară, astfel încât legile să treacă în forma gândită de Sorin Cîmpeanu”, a mai explicat coordonatorul grupului „Părinții Elevilor din România”.
Principalele propuneri acceptate pentru legile Educației
Potrivit lui Sorin Cîmpeanu, una dintre modificările majore va fi legată de posibilitatea colegiilor de organizare a unui examen propriu de admitere, după Evaluarea Națională, cu subiecte elaborate la nivel național, în afara școlii. O altă propunere care va fi inclusă în noua lege va fi acordarea unei prime de instalare (3 salarii medii brute) pentru cadrele didactice care se titularizează în mediul rural, scrie Hotnews.ro.
Despre Bacalaureat, Cîmpeanu a spus că acesta va fi modificat cel mai devreme în 2027, după planuri cadru noi care vor fi finalizate după publicarea legii. ”Se justifică o probă scrisă la Limba română, inclusiv gramatică, unde va fi mutat total accentul de pe memorare”, a spus ministrul.
Toți angajații din palatele și cluburile copiilor își vor păstra statutul de cadru didactic, iar acestea vor fi definitive unități de educație extrașcolară, cu patrimoniu descentralizat, care vor trece la consiliile județene, nu la primării, conform ministrului.
Deci angajații acestor instituții vor avea în continuare statutul și beneficiile cadrelor didactice. Toate măsurile privind incluziunea și desegregarea vor fi grupate într-o singură secțiune dedicată în legile educației.
De asemenea, copiii cu cerințe speciale care au forme ușoare de afecțiuni vor fi preluați în învățământul de masă gradual. ”Profesorii din învățământul de masă vor beneficia de un spor de 5 % pentru fiecare copil preluat în clasă, maximum 15%, pentru că într-o clasă vor putea fi preluați maximum 3 copii cu cerințe speciale”, a mai spus Cîmpeanu.
Cele două proiecte ale legilor Educației, aflate în consultare publică din 13 iulie până pe 24 august.
Citiți articolul original pe
