Marș în memoria victimelor de la Colectiv: „Ca în fiecare din ultimii 7 ani, ieșim în stradă să cerem dreptate pentru Colectiv și pentru noi” (Republica)
La șapte ani de la tragedia de la Colectiv, în care 65 de oameni au murit și 150 au fost răniți, nimic nu s-a schimbat, iar copiii de astăzi trăiesc într-o țară la fel de nesigură și de coruptă.
Un marș în memoria celor care au și-au pierdut viața în incendiul de pe 30 octombrie 2015 a fost organizat duminică seară. Oamenii s-au întâlnit în fața clubului Colectiv și au plecat spre Parchetul General, purtând portretele victimelor de atunci. Ei cer dreptate pentru cei dispăruți, un act care ar echivala cu începutul însănătoșirii societății românești. Pentru că victimele de la Colectiv nu au fost ucise doar de flăcări, ci și de condițiile din spitale și de neajunsurile din sistem care ucid și astăzi oameni nevinovați.
„65 de oameni au murit și peste 150 au fost răniți în urma incendiului din 30 octombrie 2015 – copii și părinți, frați și surori, prieteni și iubiți.
Dosarul #colectiv a fost instrumentat superficial, tergiversat, scindat și s-a încercat deturnarea atenției publice de la faptul că spitalele și deciziile autorităților au făcut mai multe victime decât incendiul în sine.
Revoltați, răniții și rudele celor care și-au pierdut viața au depus la Parchetul General plângere penală împotriva lui Victor Ponta, Raed Arafat, Nicolae Bănicioiu și Gabriel Oprea, decidenții politici responsabili pentru intervențiile neprofesioniste și rău-voitoare ale autorităților și pentru consecințele dezastruoase ale acestora.
La 7 ani de atunci acest dosar este tergiversat la Parchetul General iar problema sistemului sanitar, a paturilor și spitalelor pentru arși, a infecțiilor nosocomiale este departe de a fi rezolvată și încă este permisă funcționarea spațiilor publice fără asigurarea protecției împotriva incendiilor și situațiilor de urgență.
7 ani de la Colectiv: „Suntem chiar mai jos decât atunci. Societatea românească nu a înțeles mare lucru. Dacă a înțeles, nu i-a păsat suficient” (HotNews.ro)
România este țara europeană cu cele mai multe cazuri de pacienți cu arsuri critice (mari arși), dar este incapabilă să îi trateze. La 7 ani de la Colectiv, România nu are niciun măcar un singur centru pentru tratarea marilor arși, cu toate că autoritățile promit construirea a 4 astfel de centre încă din anul 2014. Transferul în străinătate al cazurilor grave ține în continuare de noroc sau de presiunile care se fac – de către presă sau de către supraviețuitorii incendiului de acum 7 ani – cu toate că un Mecanism de transfer cu criterii clare a fost aprobat acum 2 ani prin Ordin al ministrului Sănătății. În plus, infecțiile nosocomiale rămân în continuare o bombă cu ceas – sunt subraportate în majoritatea spitalelor din țară.
Anul 2022 a adus sentințele definitive în primul dosar Colectiv – cel privind autorizațiile de funcționare date clubului – sentințe considerate de mulți prea blânde, raportat la amploarea tragediei.
Dosarul care vizează partea medicală a tragediei, în care rudele victimelor au depus plângeri și expertize medico-legale din care reiese că răniții au fost infectați cu bacterii în spitale, este încă în lucru la Parchetul General, la 7 ani de la tragedie, și riscă să fie clasat.
Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului, care a stat o lună în comă și a avut doar 12% șanse de supraviețuire, mărturisește pentru HotNews.ro că: „Nu simt decât frustrarea că societatea românească nu a înțeles mare lucru din ce s-a întâmplat atunci și, dacă a înțeles, nu i-a păsat suficient încât să-și asume că a ajuns într-un punct suficient de jos(nic) încât să se implice cu adevărat în a produce schimbări reale care s-o transforme într-o societate cu adevărat modernă, europeană.”
1,1 milioane de euro despăgubire pentru românul ars la Colectiv, care se tratează și acum în Anglia. „Urmările fizice sau psihice asupra persoanelor sunt permanente” (Libertatea)
Reporterii Libertatea l-au vizitat la Newscastle pe unul dintre supraviețuitorii incendiului din Clubul Colectiv. “Sunt patriot, dar mă enervează faptul că statul a fost inutil”, spune Alexandru Olteanu, 33 de ani, unul dintre supraviețuitori, după ce medicii din Marea Britanie i-au salvat viața. Viața lui Alexandru Olteanu a fost salvată de un colectiv de medici din Newcastle și de competența unui sistem medical bine consolidat. În pandemie, românul le-a întors serviciul, lucrând, zilnic, ca să le facă pachetele cu mâncare. Dar viața lui în Marea Britanie e mult mai complicată de atât.
În urma procesului „Colectiv”, sumele primite ca despăgubiri morale oscilează de la câteva mii de euro, la puțin peste un milion. Un avocat explică felul în care, în toată lumea, despăgubirile nu ajută doar victimele infracțiunii deja petrecute, ci apără și posibile viitoare victime. Pentru că, primind ordinul judecătoresc de a plăti despăgubiri morale, statul sau firmele sunt obligate să-și reorganizeze activitatea.
Adevărul, ca un mare ars. Câteva gânduri despre Colectiv şi Jurnalul lui 66 (Contributors)
Profesorul Doru Valentin Căstăian, doctor in filosofie la Universitatea de Vest Timisoara, scrie despre Jurnalul lui 66. Noaptea în care am ars, carte scrisă de Alexandra Furnea, supravieţuitoare şi martor al cumplitului eveniment.
Cruzimile de nedescris te impresionează acut doar în primele zeci de pagini, apoi durerea empatică prin care cartea Alexandrei te obligă să treci devine un susur aspru care însoţeşte întreaga lectură.
Cartea Alexandrei Furnea nu este o carte oarecare. Pentru români ar trebui să fie un document istoric necesar şi imposibil de ignorat.
Ar trebui citită de fiecare român măcar o dată. De cel puţin două ori dacă eşti politician aspirant, cadru medical sau profesor. România ar trebui să fie alta după cartea Alexandrei Furnea.
Avem datoria să nu plecăm capul tăcuţi atunci când aceşti mărturisitori, spun răului pe nume, să nu tăcem. Tăcând, suntem, cu tot bunul nostru simţ şi repulsia faţă de mizeria politică, complicii ticăloşilor, marilor sforari ai puterii care ţin şi azi cluburile şi spitalele morţii în funcţiune. Cu fiecare gest de demnitate, cu fiecare mărturisire pe care o facem, sprijinim adevărul, punem carne pe el şi îl deprindem să meargă, încet, timid, ca un mare ars, pe holurile şi străzile dezolării care formează, azi, România, scrie profesorul Căstăian pe portalul Contributors.
În presa de astăzi mai puteți citi că:
- Publicația de propagandă Pravda fură citate din PressOne, ca să le arate rușilor cum Iohannis e gata să-i trimită pe români la război împotriva lor
Publicația rusă Pravda publică un articol prin care sugerează că președintele României, „o marionetă a Statelor Unite”, ar fi pregătit să se lupte cu Rusia până la ultimul cetățean, deși poporul român nu ar susține, de fapt, Ucraina. Klaus Iohannis ar fi, pentru publicația rusă, gata de război și, mai mult, „astfel de planuri deja există”, susține Pravda.
În articolul propagandei ruse e invocată declarația fostului ministru al Apărării, Vasile Dîncu, referitoare la negocieri de pace cu Moscova, dar sunt preluate și scoase din context și citate dintr-un articol PressOne. Articolul vorbea despre cum foști militari din generațiile trecute răspândesc dezinformări create tocmai de laboratoarele propagandei ruse, fără a fi însă și reprezentativi, mai ales că România este membră NATO de 18 ani.
- În ciuda crizelor, economia României va creşte semnificativ în acest an, spre 5%, potrivit prognozelor, scrie Ziarul Financiar.
Inflația însă nu va coborî sub 15% în 2022 și nici sub 8% în 2023, deci va spulbera veniturile oamenilor care trăiesc din salarii cum nu s-a mai întâmplat din anii 90 ai secolului trecut.
- Comercializarea produselor cu dublu standard de calitate e interzisă în România, dar autoritățile nu dau amenzi, anunță Adevărul.
Protecția Consumatorilor a primit recent instrumentul prin care poate amenda dublul standard al produselor, după ce Guvernul a transpus în legislația națională o Directivă Europeană care interzice, între altele, comercializarea produselor cu dublu standard. Însă legea nu se aplică încă, deși circa 70% din produse se vând la dublu standard la nivel transfrontalier.
Citiți articolul original pe
