Valurile de căldură și furtunile nu sunt neobișnuite pentru România în sezonul cald, însă acum au o intensitate deosebită, comparativ cu clima din urmă cu mai multe decenii. Deși temperaturile au depășit 40 de grade, sunt departe de recordul de caniculă din 2007, când la Calafat au fost 44,3 grade. La București, recordul de temperatură este din 2020, când au fost 42,5 grade. Anii de după 2000 sunt și cei care au avut cele mai mari temperaturi în luna iulie, cea mai călduroasă a anului.
Vară „cu năbădăi” în România
Autoritățile dau vina pe schimbările climatice, iar specialiștii în climatologie avertizează că seceta va afecta tot mai mult anii următori, când verile se vor aduna cantități de apă din ce în ce mai mici, iar ploile vor fi mai mult torențiale, de scurtă durată, care nu vor reuși să alimenteze solul cu cantități suficiente. Până în anul 2050, am putea avea temperaturi comparabile cu cele din deșert în zona Bărăganului, care vor ajunge și la 50 de grade Celsius, potrivit unuia dintre scenariile modificărilor climatice.
După canicula care a pus stăpânire pe toată țara și a ridicat temperaturile la peste 40 de grade, urmează o zi de ploi torențiale, vijelii și grindină, cu vânt care ajunge la rafală și la 90 de kilometri pe oră și cu acumulări de apă de până la 50 de litri pe metru pătrat. Meteorologii au emis deja avertizări cod galben și cod portocaliu, pentru duminică, iar autoritățile care gestionează situațiile de urgență au avertizat oamenii să evite să se adăpostească sub copaci sau să stea în câmp, să nu traverseze cursuri de apă și nici să nu stea în apropierea malurilor.
După o zi de ploi torențiale și grindină urmează o săptămână de caniculă
Sub avertizare cod portocaliu sunt duminică, de la ora 14.00, 24 de județe. Ploi torențiale, vijelii și descărcări electrice vor fi mai întâi în unele zone din Transilvania și Moldova, iar spre seară și la începutul nopții, și în regiunile sudice. În urma ploile torențiale se vor cumula cantitățile de apă care vor depăși 25 – 35 l/mp, iar în zonele montane, chiar și 40 – 50 l/mp, potrivit avertizării transmise de Administrația Națională de Meteorologie.
Ploi și vijelii vor fi și în alte 15 județe, care au intrat sub avertizare cod galben până luni dimineață. În aceste zone, vor fi ploi torențiale, vijelii cu viteze ale vântului de peste 75 km/h, descărcări electrice și, izolat, grindină.
Săptămâna viitoare, valul de căldură va reveni, mai întâi în jumătatea de sud-vest, apoi în cea mai mare parte a țării. Temperaturile vor ajunge și la 40 de grade, iar noaptea, nu vor coborî sub 20 de grade.
De luni, în vestul și sudul țării – care vor fi sub avertizare cod galben – disconfortul termic va fi ridicat și indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. În general temperaturile maxime se vor situa între 33 și 37 de grade.
Începând de marți, va fi cod portocaliu de caniculă în Banat, Crișana, Oltenia, Muntenia și vestul Transilvaniei și al Maramureșului.
Ce să nu facem în timpul vijeliilor
Autoritățile care gestionează situațiile de urgență au transmis mai multe recomandări pentru următoarele ore, când în mai multe zone vor fi vijelii și descărcări electrice.
În cazul creșterii debitelor pe anumite cursuri de apă, oamenii sunt sfătuiți să nu traverseze râurile și să nu se apropie de malurile acestora.
În timpul vijeliilor, oamenii nu trebuie să se adăpostească sau să treacă prin apropierea copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură ce pot fi ușor desprinse de vânt, precum şi a imobilelor aflate în construcție.
Orice activitate în teren deschis sau la înălțime trebuie să fie oprită în timpul vijeliilor și descărcărilor electrice.
Oamenii sunt sfătuiți să închidă toate ferestrele locuinţelor şi altor construcţii și să evite atingerea stâlpilor sau firelor căzute la pământ.
De ce unele județe au temperaturi și de 40 de grade, iar în altele sunt vijelii și grindină
În aproape toată țara sunt anunțate vijelii duminică, însă sunt și câteva județe din vestul, nord-vestul și sudul-vestul țării care vor fi ferite de aceste fenomene extreme. Asta în timp ce în mai multe zone, temperaturile maxime depășesc și 40 de grade și de apropie de recorduri istorice.
Roxana Bojariu, directorul Departamentului de Climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), a explicat pentru Impact.ro de ce sunt furtuni și vijelii în unele zone, în timp ce în alte regiuni este caniculă.
Diferențele de vreme țin de factorii locali, de diversitatea de soluri și de relief din România, care influențează circulațiile atmosferice, spune climatologul.
Furtunile și valurile de căldură nu sunt neobișnuite pentru România în sezonul cald, dar Roxana Bojariu spune că acum au o intensitate deosebită, comparativ cu clima din urmă cu mai multe decenii.
Temperatura maximă a lunii iulie datează din 2007: la Calafat au fost 44,3 grade
Potrivit datelor Administrației Naționale de Meteorologie, luna iulie este cea mai călduroasă a anului. Temperatura aerului este mai mare decât în iunie, iar gradul de instabilitate mai redus în majoritatea zonelor ţării, deoarece asupra părţii de sud-est a Europei acționează, relativ frecvent, dorsala anticiclonului Azoric, talvegul zonei depresionare din sud-vestul Asiei și, uneori, dorsala anticiclonului NordAfrican. Ca o consecință directă a acestor modificări, valorile medii ale temperaturii lunii iulie înregistrează o creștere cu 1-3 ºC față de iunie.
Temperatura maximă absolută a lunii iulie este 44,3 grade Celsius și a fost înregistrată la Calafat, pe de 24 iulie 2007.
În aceeași zi, temperaturi maxime mai mari sau egale cu 44 de grade s-au înregistrat la stațiile meteorologice Bechet – 44,2 grade, Băilești și Moldova Veche – 44 de grade.
În a treia decadă a lunii iulie 2007, la 43 stații meteorologice s-au înregistrat valori de temperatură mai mari sau egale cu 40 de grade, iar la 96 de stații meteorologice a fost depășită temperatura maximă absolută a lunii.
Recordul de temperatură din iulie în București: 42,4 grade, în 2020
Temperatura maximă absolută a lunii iulie la Bucureşti este de 42,4 grade și a fost înregistrată pe 5 iulie 2000, la stația meteorologică Bucureşti-Filaret. În aceeaşi zi au fost înregistrate şi maximele absolute la stațiile meteorologice Bucureşti-Băneasa – 42,2 grade şi Bucureşti-Afumați – 41,1 grade, această valoare fiind atinsă şi în data de 24 iulie 2007.
Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna iulie, majoritatea peste 35 de grade, au fost 2007, 2000, 1988, 1987.
În topul anilor cu cele mai calde luni iulie sunt 2012, 2007, 2021, 2015, 2002, 1987 și 1988.
Cea mai scăzută temperatură a lunii iulie nu a mai fost depășită din 1933
Temperatura minimă absolută a lunii iulie este minus 8 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Vârful Omu, pe 6 iulie 1933, potrivit statisticilor ANM.
La Bucureşti, minima absolută a lunii iulie este 7,4 grade, înregistrată în 15 iulie 1993, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La Bucureşti-Filaret, minima absolută este 7,8 grade, înregistrată în 1 iulie 1896, iar la Bucureşti-Afumați, 7,9 grade, înregistrată în 9 iulie 1962.
În luna iulie, valori ale temperaturii minime a aerului sub 0 grade Celsius se înregistrează, în general, doar în zona montană și în depresiunile intramontane.
Temperaturi minime absolute scăzute în iulie, majoritatea sub 10 grade, au fost în 1996, 1993, 1989 și 1984.
Anii cei mai ploioși versus cei mai secetoși
Anul 1991 a fost pe primul loc în topul celor mai ploioşi din perioada 1961-2021. La 50 de staţii meteorologice, în acel an, s-a înregistrat maxima absolută a cantităţii totale de precipitaţii a staţiei, din iulie.
Cantităţi lunare de precipitaţii mari, maxime absolute ale staţiilor, au mai fost înregistrate în anii 1969, 1975 și 2005.
În topul anilor cu cele mai secetoase luni iulie sunt 1989, 2015, 1995, 1985 și 2012.
Cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore, din luna iulie, este 224 mm şi a fost înregistrată la Drobeta-Turnu Severin, pe 12 iulie 1999.
La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore, din iulie, este 109,1 mm şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 15 iulie 1954. În aceeaşi zi a fost înregistrată şi maxima absolută de precipitaţii în 24 de ore la Bucureşti-Afumaţi, 85,7 mm. La București-Filaret, maxima absolută este 85,9 mm, înregistrată la data de 1 iulie 1915.
Anul 1991 a fost caracterizat şi de cantităţi de precipitaţii mari căzute în 24 de ore, la 27 de staţii meteorologice înregistrându-se maxime absolute ale acestui parametru, acestea fiind peste 45 mm.
Citiți articolul original pe
