Creşterea economică este în scădere vizibilă. Ce spun principalii economişti (Ziarul Financiar) – Sute de refugiaţi ucraineni acuză că, deşi cetăţenii români i-au ajutat iniţial, gazdele nu le-au dat sumele pentru hrană alocate de stat (Libertatea) – România datorează refugiaților ucraineni 300 de milioane de lei. În schimb, îi trimite la muncă (PressHub) – Halep, apărată din America: „Contaminarea nu e dopaj!“ (Adevărul) – Herta Müller le-a scris românilor cărțile care le lipseau (DW)
Strategia Națională de Vaccinare, publicată recent în dezbatere publică de Ministerul Sănătății și care a stârnit deja controverse într-o parte a societății – care vorbește despre vaccinare obligatorie – nu prevede obligativitatea imunizării, ci aduce, în esență, mai multe acțiuni de informare și încurajare privind vaccinarea, asigurarea de stocuri de rezervă pentru vaccinurile esențiale, precum și – în premieră în România – compensarea unor vaccinuri pentru persoanele adulte.
Joi, începând cu ora 11:00, în fața sediului instituției este programat un protest organizat și anunțat de Alianța pentru Unirea Românilor – AUR și de pagina de Facebook „Legitima Aparare”, care are 165.000 de urmăritori, pe motiv că strategia ar aduce „vaccinare obligatorie”.
Strategia Națională de Vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030, postată de Ministerul Sănătății în dezbatere publică, poate fi consultată integral aici.
Creşterea economică este în scădere vizibilă. La jumătatea anului economia a crescut cu doar 1,7%, sub prognoze, dar economiştii cred că nu este un dezastru având în vedere situaţia de criză de astăzi a lumii. Ce spun principalii economişti (Ziarul Financiar)
Cam 2% ar urma să fie creşterea economică pe întreg anul, spune economistul Ionuţ Dumitru, în vreme ce economistul Adrian Codirlaşu, spune că va fi „doi şi un pic“.
Problema creşterii economice este vitală pentru că deficitul bugetar este foarte mare şi nimeni nu ştie cum s-a ajuns aici – cum s-a ajuns ca cheltuelile să fie scăpate de sub control iar deficitul să rişte să fie peste cel de anul trecut, adică la peste 6% din PIB, scrie ZF.
Dragoş Cabat, economist de top, identifică două probleme majore. Prima este că în România mai sunt doar 14 milioane de oameni, chiar dacă populaţia înregistrată de statistici este de 19 milioane. Cum faci PIB cu doar câteva milioane de persoane active? Pentru că milioane de oameni au plecat şi fac PIB pentru alţii. Apoi este corupţia din sistemul public.
„Neamurile, verii şi verişorii au acaparat administraţia publică“, spune Cabat.
Salariile din administraţia publică înseamnă o treime din veniturile bugetare. Împreună cu pensiile ce trebuie plătite pentru că ele nu sunt cadou de la stat, ci contribuţia oamenilor, plus dobânzile la creditele deja angajate, iată cum 80% din veniturile la buget s-au epuizat deja. Statul nu mai are cu ce interveni prin urmare, aşa că ajutorul de dezvoltare rămâne pe seama sectorului privat.
Nevoia ca toată lumea să plătească taxe la fel, proporţional cu veniturile, este clară, spune Adrian Codirlaşu. În funcţie de cum vor arăta aceste decizii va depinde şi de cum va evolua economia.
Deși cetățenii români i-au ajutat inițial, gazdele nu le-au dat banii de mâncare veniți de la stat, acuză sute de refugiați. „A trebuit să ne întoarcem în Ucraina”. Cum se apără proprietarii (Libertatea)
Libertatea prezintă, într-o serie jurnalistică, 10 cazuri din toată țara în care cetățenii ucraineni spun că n-au primit (sau au primit doar parțial) banii pentru hrană de la proprietari și explicațiile pe care le-au oferit atât aceștia, cât și administrațiile locale sau poliția.
Și gazdele, și refugiații sunt furioși: unii pe alții, dar și pe statul român. Primii, pentru că decontările s-au făcut cu întârzieri de aproape 4 luni. Ceilalți, pentru că atunci când au depus plângeri în care reclamau că nu li s-au dat banii de hrană, autoritățile le-au întors spatele.
Din documentarea ziarului, o excepție este Primăria Timișoara, care a reușit să rezolve majoritatea cazurilor semnalate.
EXCLUSIV România datorează refugiaților ucraineni 300 de milioane de lei. În schimb, îi trimite la muncă (PressHub)
312.150.706 lei datorează România pentru ultimele 4 luni.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a declarat, la solicitarea PRESShub, că valoarea plăților restante pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni pentru perioada aprilie-iulie 2023 este de 63,7 milioane de euro.
Anterior, statul român a plătit, pentru ajutorul acordat ucrainenilor care se adăpostesc de război, 1.251.823.627 lei pentru hrana și cazarea refugiaților.
660.578.758 de lei au fost alocați și virați refugiaților ucrainei numai în 2023.
Programul 50/20 a fost inițiat de Guvernul României, după ce Rusia a invadat militar Ucraina, pentru a sprijini refugiații care și-au căutat adăpost în țara noastră. Fiecărui refugiat i-au fost alocați 50 de lei pentru cazare și 20 de lei pentru masă.
Hiba majoră a programului a fost că banii nu au fost oferiți direct ucrainenilor, ci cetățenilor români care îi cazau. Această intermediere a creat numeroase abuzuri, în care românii fie au oprit toți banii pentru ei, fie le-au dat refugiaților mai puțini.
Și mulți au dezvoltat o afacere pe seama suferinței vecinilor noștri, închiriind locuințe, în care au îngrămădit mai mulți refugiați, doar pentru a lua mai mulți bani de la stat.
Guvernul a decis să modifice programul abia în momentul în care restanțele s-au acumulat. Numai că răul fusese deja făcut. Iar schimbarea care ar fi trebuit să reglementeze mai bine modul de distribuire a banilor i- a pus pe refugiații ucrainei într-o situație și mai complicată.
Halep, apărată din America: „Contaminarea nu e dopaj!“ EXCLUSIV (Adevărul)
Travis Tygart, şeful antidopingului din Statele Unite, unul dintre cele mai influente personaje din lumea sportului, a oferit nişte informaţii extrem de valoroase în contextul apărării construite de Simona şi avocaţii ei.
Tygart a dezvăluit că lucrează intens, alături de oficialii Agenției Mondiale Antidoping (WADA), pentru ca sistemul să facă o diferențiere clară între cazurile de dopaj și cele de contaminare.
„Acum, suntem într-o etapă în care încercăm să impunem noi reguli pentru <>. Suntem în contact cu Agenția Mondială Antidoping (WADA) și am pus această problemă pe masă. Și suntem foarte vocali în privința ei. Vrem să ne asigurăm că există un set adecvat de reguli pentru fiecare situație și că sunt reguli cât mai corecte, juste, care țin cont de realitatea lumii în care trăim acum. Care țin cont de contaminările care apar de la carne, de la apă, de la vitamine. Și suntem optimiști că, în viitorul apropiat, în urma discuțiilor noastre cu WADA, aceste reguli noi pot fi incorporate în codul antidoping“, a încheiat Travis Tygart.
Simona Halep (31 de ani) a fost dusă în pragul disperării din cauza modului în care stagnează cazul ei de dopaj, clasamentul ei s-a făcut țăndări în așteptarea verdictului de la Sport Resolutions, însă, într-un final, ea are și motive concrete de optimism.
Integral în Adevărul.
Herta Müller le-a scris românilor cărțile care le lipseau (DW)
A fost hărțuită de Securitate pentru că scrie ce nu trebuia scris. A fost forțată să plece din România. Apoi a câștigat Nobelul pentru literatură. Herta Müller împlinește astăzi 70 de ani.
„În nebunia totalitarismului, o tânără nu vrea să renunțe la fericire”. Astfel începe argumentul editorului care a publicat traducerea în limba română a unuia dintre romanele scriitoarei germane născute în Banat, Herta Müller, „Astăzi mai bine nu m-aş fi întâlnit cu mine însămi”. Ei bine, în nebunia totalitarismului, o tânără nu vrea să renunțe la ea însăși. Nici când o hărtuiește poliția politică a regimului comunist, pentru că refuză să toarne la Securitate, nici când o hulește propria comunitate, pentru că „a dat din casă”, literar, despre trădări și violență domestică, despre habotnicie și ipocrizie, dar și despre trecutul filofascist al unei părți din lumea satului în care a crescut, inclusiv al propriului părinte.
Continuarea pe pagina DW.
Citiți articolul original pe
