Va fi război, domnule profesor? (Republica)
„Mi s-a strâns inima când i-am auzit”, povestește profesorul Marcel Bartic. „Când predai istorie atâția ani, vorbind despre tot felul de războaie și tragedii care au marcat trecutul umanității, ajungi fără să vrei să ai așa un ton liniștitor – ei, lasă, astea s-au întâmplat demult, acum suntem bine, e pace, în sfârșit, ne-am învățat lecția”.
„Deci? Va fi război?
Se prea poate să fie, da. Din vremea lui Petru I cel Mare, istoria Rusiei e o continuă mișcare de expansiune teritorială. În secolul al XVIII-lea au vrut ieșire la mare. Au avut războaie cu Suedia, pentru ieșirea la Marea Baltică și cu Imperiul Otoman pentru ieșirea la Marea Neagră. S-au considerat urmașii împăraților romani, iar Moscovei i s-a spus a treia Romă. Au dezvoltat teoria panslavismului, potrivit căreia și-au justificat expansiunea cu sprijinul dat fraților lor slavi ortodocși din Balcani. S-a spus că sfârșitul Primului Război Mondial a însemnat sfârșitul Imperiului țarist. Aiurea. Uniunea Sovietică n-a făcut altceva decât să schimbe pălăria unei Mării cu ambiții la fel de mari și cu o forță combativă mult mai distrugătoare…
Dar rușii de astăzi nu mai sunt cei din urmă cu șaptezeci de ani. Au dat de gustul economiei capitaliste și traiului într-o lume democratică, așa, cu toate neputințele ei… Uniunea Sovietică a căzut în primul rând pentru că a fost incapabilă să-și susțină economic ambițiile politice. Nici acum nu stă mai bine. Poate că da, va fi un pic de buf baf, bi ba bum, bi ba bim pe la granița cu Ucraina. Dar nu cred că va fi mai mult de-atât. Nu se poate. Mai mult de atât ar înseamna un preț pe care nici Putin nu e în stare să-l plătească”.
Întrebat dacă războiul o să ajungă la noi, profesrul de istorie Mircea Bartic răspunde „a ajuns deja. Dar nu în forma pe care ți-o imaginezi tu. Dacă lăsăm teama și tot felul de teorii ale conspirației să ne învingă, înseamnă că suntem pe cale să pierdem războiul”.
Integral, pe Republica.ro.
Mesajul unor elevi din Vaslui, fără acces la bibliotecă, de Ziua Națională a Lecturii: „Faceți ceva, sunt copii care chiar nu-și permit o carte” (Școala9.ro)
De Ziua Națională a Lecturii, Ministerul Educației le-a transmis tuturor școlilor din țară că trebuie să organizeze activități specifice între 11 și 13. Mai mulți copii din Vaslui pasionați de citit salută inițiativa, dar vor și să atragă atenția cu privire la lipsa bibliotecilor comunale sau școlare. Încurajată de programele de leadership ale organizației World Vision, Denisa, o elevă de clasa a șaptea, a mers la primarul din comuna sa, Dumești, să-i ceară socoteală pentru biblioteca comunală aflată în paragină de când erau părinții ei la școală.
În România, în anii ‘90 erau aproape 14 mii de biblioteci, astăzi sunt sub 9000. În Vaslui, de la 327 în 1990, astăzi mai sunt doar 207. Cele mai multe, peste o sută, au fost închise în ultimii zece ani.
La 23 de kilometri de comuna Denisei, în Vulturești, Mario Paraschiv, elev în clasa a opta, trebuie să meargă în cel mai apropiat oraș, Negrești, dacă vrea să împrumute o carte. „Am o bibliotecă în comună, doar că este deschisă numai duminică într-un interval foarte scurt și câteodată nici atunci”, spune băiatul. E pasionat de criminalistică, doar că nu prea găsește cărți pe tema asta în sat. Asta e o altă problemă: fondul de carte învechit.
Citiți mai multe pe pagina de internet scoala9.ro.
Afacerea testelor de salivă pentru elevi. O singură firmă a primit contracte de peste 180 de milioane de lei (Buletin de București)
Statul român a dat drumul, la sfârșitul anului trecut, la o afacere de 1 miliard de lei – teste de salivă pentru elevi, cumpărate prin sistemul de achiziții centralizate. Până acum au fost achiziționate aproape 35 de milioane de astfel de teste și au fost contractate alte 18 milioane. Mai mult de jumătate dintre ele au fost sau vor fi aduse de o firmă a cărei cifră de afaceri a crescut în pandemie de 8 ori, din mii de contracte pe bani publici. Și alte firme implicate în afacerea cu testele elevilor au istoric de contracte cu bani publici. Buletin de București a obținut lista completă a contractelor încheiate până acum, a plăților făcute și a disfuncționalităților apărute.
PNRR, ca la handbal: Coaliţia riscă avertisment de joc pasiv (Adevărul)
PSD insistă cu rediscutarea unor componente din PNRR. După ce răspunsul Comisiei Europene a fost că o renegociere a acestui Plan are loc doar în cazuri excepţionale, cum ar fi catastrofele naturale, şi că există riscul întârzierii implementării, ministrul Muncii, Marius Budăi, şi-a nuanţat poziţia şi a afirmat că social-democraţii vor doar „optimizarea” mecanismului european prin care România primeşte aproximativ 30 de miliarde de euro.
Preşedintele PNL, Florin Cîţu, i-a transmis lui Budăi să întrebe direct Comisia Europeană dacă este permisă şi optimizarea sau să meargă să discute la Bruxelles. Însă până la renegociere sau optimizare, România trebuie ca până la 31 martie 2022 să bifeze 24 de jaloane, adică reforme şi investiţii asumate în faţa Comisiei Europene.
Potrivit unei analize a „Adevărul”, cu o lună şi jumătate înainte de termenul-limită, doar un singur jalon a fost îndeplinit. Mai precis, intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice în Spaţiul Privat Virtual. De altfel, acest jalon a fost considerat „îndeplinit” din toamna trecută, când a fost adoptată Ordonanţa 11/2021 pentru modificarea şi completarea Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi reglementarea unor măsuri fiscale.
Celelalte jaloane sunt „în curs de îndeplinire”, după cum este sintagma folosită de Guvern. Instituţiile cu cele mai multe sarcini sunt Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (care este şi coordonator) şi Ministerul Educaţiei, cu câte patru jaloane, iar cu câte două jaloane sunt şi structuri ca Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Ministerul Muncii sau Secretariatul General al Guvernului. Unele au procedură mai simplă, fiind necesar doar un ordin de ministru sau hotărâre adoptată în Guvern, în timp ce altele necesită timp şi consens parlamentar.
Piața de delivery este „here to stay” și în 2022. Marile platforme pariază în acest an pe orașe și funcționalități noi (Economedia.ro)
Piața de food&drinks (restaurante standard, fast-food, cafenele, cantine, pub-uri şi supermarket-uri) este estimată la 20 miliarde lei în 2021, dublu față de 2020.
Planurile platformelor de delivery pentru 2022 includ orașe și funcționalități noi.
București a rămas orașul cu cele mai multe comenzi pentru toate cele trei platforme. Cluj și Timișoara au fost următoarele două pentru Glovo și cora, în timp ce pentru Tazz topul a arătat ușor diferit: București, Cluj, Constanța.
Produsele de tip fast-food, cum ar fi burgerii, pizza, șaorma și cartofii prăjiți, au fost printre cele mai cumpărate alimente pentru cele trei platforme de food-delivery. Însă reprezentanții platformelor spun că există un interes tot mai mare și pentru alte bucătării specializate, cum ar fi cea asiatică sau grecească.
Analiza este disponibilă pe economedia.ro.
Citiți articolul original pe
