Unde ne pitim în cazul unui atac aerian. Starea adăposturilor de protecţie civilă din România (Adevărul)
În România există în prezent 4.538 de adăposturi de protecţie civilă destinate adăpostirii cetăţenilor în cazul unui atac aerian, 1.190 în Bucureşti-Ilfov şi 3.348 în ţară. Total insuficiente, spun experţii, care atrag atenţia că mare parte dintre acestea sunt nefuncţionale, iar construirea unora noi stă aproape exclusiv pe spatele firmelor private.
Fiecare bloc de locuinţe ar trebui să aibă locuri special amenajate la subsol destinate adăpostirii locatarilor în cazul unui atac aerian, dar în realitate lucrurile nu stau deloc aşa, iar numărul acestor adăposturi antiaeriene este mult mai mic decât cel care ar fi necesar pentru protejarea cetăţenilor. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), instituţie care are printre atribuţii şi Protecţia Civilă, a publicat recent lista cu adăposturile antiaeriene din toată ţara.
Concret, în România există în prezent 4.538 de astfel de buncăre, 1.190 în Bucureşti-Ilfov şi 3.348 în ţară. În Capitală, situaţia ar fi următoarea: în sectorul 1 sunt 165, în sectorul 2 sunt 343 (cele mai multe), în sectorul 3 sunt 143, în sectorul 4 sunt 168, în sectorul 5 sunt doar 58 şi în sectorul 6 sunt 294 de astfel de adăposturi.
„În mare parte, adăposturile existente au fost construite pe vremea comuniştilor. Din păcate, acest concept de apărare în caz de atac aerian a fost haotic abordat înainte de 1989. Fără nicio logică. Adică nu s-a construit la număr de persoane, la populaţia dintr-o anumită zonă, ci s-a ordonat realizarea unui număr de X adăposturi”, a declarat Cristian Vîlcu, specialist în protecţie civilă.
„Unele sunt pline de mucegai sau chiar inundate. Altele sunt adevărate depozite de murături sau biciclete, dar hai să spunem că asta nu e o problemă, pentru că legea permite acest lucru dacă pot fi eliberate în situaţii de urgenţă în maximum 24 de ore. Mai grav, multe dintre ele au echipamentele aferente nefuncţionale. Trebuie spus că fiecare astfel de adăpost trebuie să aibă instalaţie de filtrare şi ventilare a aerului, toaletă şi chiuvetă funcţionale, dar şi o cale de salvare în cazul prăbuşirii clădirii. Întreţinerea acestor instalaţii cade în sarcina primăriilor, chiar dacă adăposturile sunt ale unei asociaţii de locatari”.
Integral în Adevărul.
BNR a scumpit miercuri banii. Ce înseamnă asta pentru finanțele tale personale (HotNews.ro)
Zilele dobânzilor mici și a banilor ieftini sunt aproape de sfârşit. Miercuri, BNR a ridicat dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale, într-o mișcare de o amplitudine mai mare decât cea cu care ne obișnuise, după ce prețurile au crecut foarte mult și nu dau semne că se vor potoli prea curând. Ce înseamnă asta pentru banii tăi? În primul rând, dacă ai credite în lei cu dobândă variabilă, așteaptă-te la creșteri. Dacă ai depozite, vei obține un randament mai bun (dar mult sub inflație). Dacă ai carduri de credit, acestea ar putea fi puțin mai costisitoare.
Explicații, pe pagina HotNews.ro.
Contribuţie mare, pensie mare: cea mai mare pensie plătită în România cu contributivitate e de 60.000 de lei pe lună. Există 100 de pensii contributive de peste 20.000 de lei pe lună, care depăşesc pensia lui Isărescu, de 16.000 de lei/lună (Ziarul Financiar)
Cea mai mare pensie pe bază de contributivitate obţinută în România a fost de peste 63.000 de lei brut în luna ianuarie 2022 şi a fost încasată de un pensionar înregistrat în sectorul 1 din Bucureşti, arată datele Casei Naţionale de Pensii Publice, obţinute în urma unei solicitări a ZF.
„Ca să obţină o pensie de 60.000 de lei pe lună în prezent, un angajat ar fi trebuit să lucreze, de exemplu, timp de 40 de ani din 1982 până în prezent cu un salariu lunar de aproape 72.000 de lei în 1989, 47.000 de lei în 2009 şi 128.000 de lei în 2019, adică să fi avut permanent de 23 de ori salariul mai mare decât salariul mediu brut pe economie. Este aproape imposibil de obţinut o astfel de pensie pe bază de contributivitate”, a explicat Lucia Stan, expert în calculul pensiilor în cadrul companiei Permanent Assistance.
Pensionarii cu cele mai mari 100 de pensii contributive încasează, lunar, între 20.000 şi 60.000 de lei pe lună.
Spre comparaţie, pensia medie a celor 5 milioane de pensionari din România a fost de 1.771 de lei în ianuarie 2022.
Toți profesorii din România, indiferent de disciplină, vor avea activități de citit la orele 11:00 și 14:00, marți 15 februarie, indiferent de clasa la care sunt, anunță Ministerul Educației: Scopul nu este analiza pe text (EduPedu)
Marți, pe 15 februarie, de Ziua națională a lecturii, toate cadrele didactice vor face activități de citire cu elevii, indiferent de specializarea sau de ora pe care o au cu elevii/preșcolarii, potrivit unui document trimis de secretarul de stat Sorin Ion, din Ministerul Educației, tuturor inspectoratelor. Este vorba despre orele 11:00 și 14:00, când la toate clasele primele 15 minute vor fi de lectură.
Documentul, citat de EduPedu, arată că profesorii trebuie să le recomande copiilor dinainte să aducă la școală o carte preferată sau să ia una cu împrumut de la bibliotecă.
„Începând cu acest an, România are o zi națională a lecturii. Într-o societate în care doar 6,2% dintre cetățeni cumpără cel puțin o carte pe an, rolul școlii devine esențial în a promova cartea și lectura ca preocupări curente ale tuturor, fie copii sau adulți”.
TVR vrea să reînvie TVR Cultural şi TVR Info (Pagina de media)
TVR Cultural şi TVR Info se întorc. După ce a renunţat la cele două posturi în anii 2013 şi 2015, din motive financiare, conducerea TVR vrea să reusciteze cele două proiecte.
Conducerea TVR a anunţat reînfiinţarea celor două televiziuni într-o comunicare internă.
Dan Cristian Turturică:
„Reînfiinţarea canalelor TVR Info şi TVR Cultural reprezintă un act de reparaţie. Nu trebuie să uităm cât de mulţi cetăţeni români au regretat desfiinţarea celor două posturi. Vom avea ocazia acum să le demonstrăm telespectatorilor cât de importante sunt aceste două proiecte pentru societate. Va fi o demonstraţie că există audienţă pentru producţii serioase şi de calitate.”
TVR Info este televiziunea care a „murit” de două ori în trei ani, după cum reamintește Pagina de media.ro.
Citiți articolul original pe
