Din 24 februarie, România a devenit o țară NATO aflată în vecinătatea unui conflict pe scară largă, unul care poate escalada în orice moment.Din punct de vedere politic, România, de la începutul războiului, a fost ferm alături de Ucraina. Peste 83% din populația țării noastre nu are încredere în Rusia și în regimul lui Vladimir Putin.
Sprijinul umanitar oferit refugiaților de către societatea civilă și guvern a fost remarcat de întreaga lume. Am fost țara care a primit în jur de 800.000 de ucraineni care au fugit din calea războiului, a doua după Polonia, și încă suntem implicați logistic și financiar, atât la nivel de stat cât și prin organizațiile umanitare, în ajutorarea tuturor refugiaților care sosesc din țara vecină.
Pe de altă parte, o întreagă dezbatere e în desfășurare în legătură cu sprijinul militar pe care îl acordăm Kievului. Polonia și România sunt țările de destinație a tuturor componentelor militare, iar de aici, printr-o serie de operațiuni secrete sunt livrate Ucrainei, în punctele alese. Nu știu dacă e mult sau puțin, dar conform reacțiilor oficialilor străini reiese că e un ajutor critic.
Cine este primul pacient cu hepatită de cauză necunoscută? ( Adevărul)
Cazul raportat de România este al unei fetiţe în vârstă de 5 ani, internată la un spital de specialitate în data de 4 aprilie. Nu a fost detectată nici o infecţie virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi. Starea copilului este stabilă, primeşte medicaţie simptomatică şi este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate şi nu are nici o legatură epidemiologică cu alt caz raportat catre OMS Europa
Cum ar putea arăta cele mai frumoase spații din centrul Bucureștiului dacă nu ar fi ocupate de mașini (Hotnews.ro)
Spațiile publice din București sunt pline de mașini parcate, reclame, chioșcuri și mizerie, potențialul uriaș al orașului fiind greu de intuit. Cu puțină voință și autoritate, orașul nostru ar putea avea piațete și spații publice la fel de frumoase ca Viena, Barcelona sau Amsterdam.
Asociația „Străzi pentru oameni” a fost înființată anul trecut de un grupde prieteni, majoritatea arhitecți, urbaniști, care merg pe bicicletă, pe jos, cu transportul în comun și care s-au săturat să facă slalom printre mașinile parcate peste tot. ONG-ul a organizat până acum două concursuri de idei pentru amenajarea a două dintre cele mai valoroase piațete din acest oraș, care din păcate sunt imense parcări. Este vorba despre spațiul dintre Parcul Ioanid și Parcul Icoanei și spațiul dintre Ateneul Român și Palatul Regal. Rezultatul este spectaculos.
Schimbarea economiilor din lei în valută începe să creeze o problemă (Ziarul Financiar)
Confruntate cu tensiunea lipsei de lichiditate de pe piaţa interbancară, băncile mari sunt presate să majoreze dobânzile la depozitele în lei pentru populaţie şi companii. Până la începutul anului, băncile nu au mişcat deloc dobânzile la depozitele în lei luate de la populaţie şi companii, pentru că aveau lichiditate în exces. Dar pe măsură ce BNR a început să strângă cureaua din cauza creşterii inflaţiei, băncile au început să simtă săptămână de săptămână schimbarea politicii monetare.
Între timp, pe lângă explozia inflaţiei, au apărut şi tensiunile geopolitice – războiul din Ucraina, sancţiunile economice împotriva Rusiei – şi contrareacţia de pe pieţele occidentale – creşterea preţului la gaze şi energie, creşterea preţului la alimente, întreruperile în lanţurile de aprovizionare, prăbuşirea unor pieţe pentru că Rusia şi Ucraina nu mai pot să livreze marfă.
Imediat după atacul militar al Rusiei împotriva Ucrainei din 24 februarie, băncile s-au confruntat cu retrageri în lei şi valută sau schimbarea economiilor din lei în valută.
Dar ceea ce nu este pe placul BNR şi nici al băncilor este că populaţia îşi schimbă leii în valută, până la urmă o reacţie firească la toate aceste tensiuni, începând de la inflaţie, până la războiul din Ucraina. În acest fel, băncile au exces de euro, pe care nu au unde să-l plaseze având în vedere scăderea continuă a cererii de credite în valută.
Tensiunile de pe piaţa interbancară vor continua mult timp de acum înainte şi nimeni nu ştie până unde vor creşte dobânzile. Nici chiar BNR.
Citiți articolul original pe
