Cu fiecare nouă variantă de Covid descoperită, apare inevitabil și întrebarea: închidem sau nu şcolile? În ultimii doi ani, pentru generații întregi de elevi, aceasta a fost realitatea cu care s-au confruntat: școli când închise, când redeschise, examene sau teste date online sau ore în sistem hibrid.
Și cel mai important: profesori și colegi pe care mulți dintre nou-sosiții în școli și facultăți nici nu au ajuns să-i cunoască vreodată în carne și oase, ci doar pe platforme online. De-a lungul timpului, chiar și în cele mai neprielnice condiții, școlile au rămas totuși deschise. După aproape doi ani de pandemie, efectele pe care le va avea Covid-19 asupra educației unei generații par a fi o bombă cu efect întârziat, ale cărei efecte se vor vedea pe termen lung, scrie Panorama.
Întreaga presă scrie despre ședință de urgență care a avut loc ieri la Guvern pentru a analiza măsurile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, în contextul în care tulpina Omicron va deveni dominantă în următoarea perioadă. România a înregistrat în valul patru circa 400.000 de cazuri de COVID, iar în valul 5 numărul infectărilor s-ar putea dubla, estimează ministrul sanatatii Alexandru Rafila care vede in certificatul verde pe care Guvernul ezita inca sa il introduca un instrument de atenuare a cresterii cazurilor de infectare cu Covid.
Purtarea generalizată a măștii de protecție și oferirea de măști gratuite pentru elevi au fost două dintre măsurile propuse în discuțiile de la Guvern și despre ele scrie intreaga presa locala. Libertatea reaminteste că obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice deschise neaglomerate a fost eliminată prin hotărârea CNSU din 8 decembrie, iar măsura a devenit valabilă pe 9 decembrie. Aceasta a fost una dintre relaxările adoptate înainte de sărbători, alături de ridicarea carantinei de noapte și de permiterea organizării de petreceri în aer liber de Crăciun și de Revelion.
Chiar dacă pare că are simptome mai uşoare decât Delta, la rata aceasta de creştere nu va conta. Efectul asupra sistemului de sănătate ar putea fi devastator. Va fi un dezastru avertizează medicul Răzvan Cherecheș. Într-o altă postare pe Facebook, expertul în sănătate publică afirmă că mai mult de jumătate dintre cei care au trecut prin infecţia COVID continuă să aibă simptome de COVID lung la peste 6 luni mai târziu.
Înapoi la ședința de ieri a Executivului în privința situației din școli, „s-a analizat eficiența programelor de testare a elevilor și posibilitatea ca în pachetul de măsuri să fie inclusă și oferirea de măști gratuite elevilor care au nevoie, alături de capacitatea de a se administra testele în școală”.
EduPedu.ro scrie că ONAC a finalizat licitația pentru primul lot din a doua serie de teste de salivă destinate elevilor. Patru firme vor furniza în total 18.540.000 de teste în săptămânile următoare. Peste jumătate din lot a fost câștigat de o firmă abonată la contracte cu statul. De data aceasta apar două schimbări majore în cerințele tehnice față de prima licitație: testele trebuie să fie ambalate individual sau cel mult câte două, iar firmele participante primesc punctaj mai mare cu cât numărul componentelor unui test este mai mic.
România va pierde milioane de locuitori în următorii zeci de ani scrie Adevărul. Potrivit estimărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), ţara noastră va avea în 2100 doar 11,9 milioane de locuitori, cu peste 7 milioane de persoane mai puţin decât în prezent. Dincolo de faptul că românii vor fi puţini, vor fi şi bătrâni. Numărul persoanelor în vârstă de peste 60 de ani se va dubla până în 2050 şi se va tripla până la sfârşitul acestui secol. În 2100, mai mult de 40% din populaţia României va avea peste 60 de ani. De altfel, întreaga populaţie a Europei urmează acest trend în următoarele decade astfel că în 2050, peste o treime dintre locuitorii ”bătrânului continent” vor fi vârstnici. Depopularea României poate fi observată cel mai simplu în zona montană, iar unul dintre cele mai elocvente exemple este cel al Munţilor Apuseni. Zona rămâne fără locuitori într-un ritm şi mai accelerat decât alte părţi ale ţării, în parte şi din cauza politicii duse de autorităţile comuniste. Fără posibilităţi de a se întreţine la munte, oamenii au fost nevoiţi să plece spre oraşe. Mulţi dintre ei au plecat sau chiar au fost strămutaţi spre Zlatna, Alba Iulia sau spre judeţele în care începuseră să se dezvolte centre industriale.
Paradoxul locuirii la români: primii la proprietate, primii la supraaglomerare. România figurează în statistica Eurostat pe primul loc în UE ca pondere a celor care dețin o locuință în proprietate. Cu 96%, potrivit datelor colectate în 2020, suntem urmați de Slovacia (92%), Ungaria și Croația (ambele cu 91%). La polul opus, în Germania repartizarea este egală între proprietari și chiriași (50%/50%), iar valori relativ reduse ale deținerilor de case mai apar în Austria (55%) și Danemarca (59%), semnificativ sub media UE de 70% (datele pentru Italia nu sunt disponibile). Totodată, însă, țara noastră apare pe ultimul loc în ceea ce privește numărul de camere pe persoană. Cu doar 1,1 camere/pers., figurăm mai jos decât Croația, Lituania, Polonia și Slovacia (1,2 camere/pers.) și mult sub media UE de 1,6 camere/persoana, scrie Curs de Guvernare.
Citiți articolul original pe
