Secretul ratelor mai mici la credite: Mergeţi la bancă şi treceţi contractele de credit de la ROBOR la IRCC! (Ziarul Financiar)
ROBOR se apropie de 5%, iar IRCC este 1,86% şi va fi 2,65% în trimestrul următor.
Românii cu credite noi, luate după 2019, indexate la IRCC pot să plătească o perioadă dobânzi mai mici, chiar la jumătate, faţă de cei cu credite legate de ROBOR.
Dar consumatorii care mai au contractele de credit legate de ROBOR au dreptul legal de a solicita trecerea de la ROBOR la IRCC, printr-o cerere formulată, la care băncile trebuie să răspundă în maximum 60 de zile şi să încheie un act adiţional cu debitorii, susţine Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF). Întrebarea este dacă băncile menţin marja, sau cresc marjele când trec contractele pe IRCC.
Dacă ROBOR 3M (la 3 luni) a depăşit 4,7%, iar ROBOR 6M (la 6 luni) a depăşit 4,8%, IRCC aplicat în contractele de credit până la final de iunie va fi de 1,86%, iar în trimestrul următor de 2,65%, în condiţiile în care, în 2022, în contextul creşterii dobânzii-cheie pentru a contracara inflaţia, ROBOR va continua să crească, depăşind 5% şi poate chiar 6%, anticipează AURSF. Între creşterea ROBOR şi a IRCC nu este doar un lag de câteva luni, ci diferă şi metodologia de calcul.
Mai multe în Ziarul Financiar.
Legea care ne-ar face independenți de gazul rusesc pleacă spre Parlament: principalele prevederi (CursDeGuvernare)
Așteptat de ani de zile, proiectul noii legi offshore renunță la multe din prevederile care au descurajat, în ultimii 4 ani, investițiile în explorarea și exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Cu volumul de gaze naturale ce poate fi extras offshore, România ar putea renunța total la gazele cumpărare pe diverse căi de la Gazprom și ar putea deveni independentă de gazul rusesc.
Dintre cele mai importante prevederi ale noii versiuni se remarcă creșterea pragului de preț de la care se supraimpozitează veniturile și eliminarea restricției de vânzare pe piață.
Pe portalul CursDeGuvernare citiți pe larg despre principalele prevederi ale proiectului noii legi offshore care urmează să fie depus astăzi în Parlament.
În motivația proiectului se recunoaște faptul că, în anul 2020, România avea cea mai mare rată efectivă de impozitare a sectorului de gaze naturale offshore (23%) comparativ cu restul de state europene relevante pentru producția offshore, de aproximativ 4,3 ori mai mare decât media acestora.
Nota de fundamentare reia concluziile unui studiiu Deloitte din 2018 care spunea că fiecare milliard de dolari investit în activități offshore de țiței și gaze naturale în România generează suplimentar 3 miliarde de dolari în PIB-ul României în următorii 23 ani.
Contribuția direct și indirect la veniturile bugetului de stat ar fi de 1,9 miliarde de dolari și s-ar crea și/sau menține în medie 2.198 de locuri de muncă anual până în 2040.
Eşecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere, susține șeful CIA (G4Media)
Eşecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere, a estimat joi şeful CIA, William Burns, transmite AFP, preluată de G4Media.
„Având în vedere că preşedintele Putin şi conducătorii ruşi s-ar putea scufunda în disperare, ţinând cont de eşecurile pe care le-au suferit până în prezent din punct de vedere militar, niciunul dintre noi nu poate trata cu uşurinţă aceasta ameninţare reprezentată de potenţiala folosire a armelor nucleare tactice sau armelor nucleare de mică putere”, a declarat William Burns într-un discurs la Atlanta.
Kremlinul a vorbit despre punerea în alertă a forţelor sale nucleare, „dar nu am văzut cu adevărat niciun semn concret, cum ar fi desfăşurări sau măsuri militare care ar putea agrava îngrijorările noastre”, a adăugat şeful principalei agenţii americane de informaţii, vorbind studenţilor de la Georgia Tech.
„Evident că suntem foarte îngrijoraţi. Ştiu că preşedintele (Joe) Biden este profund îngrijorat de riscul unui al Treilea Război Mondial şi face totul pentru a evita să ajungă la punctul în care un conflict nuclear devine posibil”, a continuat el.
Rusia dispune de numeroase arme nucleare tactice, mai puţin puternice decât bomba de la Hiroshima, în conformitate cu doctrina sa „escaladare-dezescaladare” care ar consta în a folosi primii o armă nucleară de mică putere pentru a recâştiga avantajul în cazul unui conflict convenţional cu occidentalii.
Această ipoteză include ca „NATO să intervină militar pe teren în Ucraina în cursul acestui conflict, dar aşa ceva nu este planificat, după cum a spus clar preşedintele”, a subliniat şeful CIA.
Pozele care pot câștiga războiul(Adevărul)
Fotografiile au rolul de a le arăta oamenilor inimaginabilul. Însă care este linia impactului emoțional peste care nu se poate trece? Când și pentru cine este prea mult? Era internetului a oferit multora o cale facilă către manipulare, așadar problema imaginilor se dublează. Cum putem distinge adevărul de fake news? Mai este astăzi adevărată sintagma că o imagine face cât o mie de cuvinte sau una fără cealaltă se anulează din start?
Imaginile ne cutremură și ne sperie mult deoarece îi percepem pe oamenii din aceste fotografii similari cu noi, spune pentru Adevărul Adela Moldovan, doctor psiholog și psihiatru. Ea recomandă o expunere cu măsură, să mai luăm pauză de la social media și online. Însă, în același timp este important să rămânem ancorați în realitate și să acceptăm realitatea unui război care se petrece la granițele noastre.
Adrian Cioflâncă, membru în Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității și director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, spune că imaginile servesc interesului public atunci când sunt însoțite și de explicații. De asemenea istoricul a explicat pentru Adevărul cât de importante sunt fotografiile atunci când are loc un eveniment tragic extrem, precum masacrele, dar și despre modul în care acestea trebuie utilizate în era digitală, cu precădere în social media.
