Taxele Guvernului ajung astăzi pe masa Curții Constituționale (Libertatea)
Curtea Constituțională (CCR) discută pe 14 decembrie legea de aprobare a OUG 16/2022, prin care Guvernul a majorat o serie de taxe începând cu 1 august, în vreme ce altele au termen de aplicare 1 ianuarie 2023. Printre măsuri: suprataxarea contractelor parțiale de muncă, au crescut accizele la tutun și alcool,a scăzut plafonul pentru scutirea de impozit pentru cei din agricultură de la 30.000 la 10.000 de lei au crescut impozitele la câștigurile din jocuri de noroc.
Peste 13 miliarde de lei a strâns statul la buget prin aceste taxe.
Executivul pregătește o ordonanță de urgență prin care să reinstituie taxele, așa cum apar în legea votată de Parlament în cazul în care aceasta este găsită incompatibilă cu actul fundamental, declarau săptămâna trecută surse guvernamentale.
Intenția Guvernului vine în contextul în care bugetul pe anul 2023 este în dezbateri în Parlament, iar o anulare a taxelor introduse în vară ar putea da peste cap finanțele statului anul viitor.
Pe larg în .
Inflația, sau când rămâi mai sărac după ce șeful tocmai ți-a mărit salariul (HotNews.ro)
La o primă vedere, ai fi tentat să crezi că salariile nete au crescut consistent în ultimul an. Dar, la o privire mai atentă vei constata că inflația a „înghițit” aceste creșteri și că de fapt, cei mai mulți oameni își pot lua mai puține lucruri decât își luau dintr-un salariu mai mic.
Mai puțin de jumătate dintre salariați rămân câștigați după ce șefii le-au crescut salariile.
De fapt, orice creștere a salariului net din octombrie 2022 de sub 15.3% (cât a fost inflația în octombrie) înseamnă că de fapt salariul tău a scăzut.
Pentru angajatori, creșterile salariale vin cu un preț: ori renunță la câteva puncte procentuale din marja de profit, ori transferă în preț majorările de salarii, ori o combinație între cele două.
Cum inflația din noiembrie a fost mult peste așteptări, s-ar putea să vedem la începutul lui ianuarie 2023 cum Isărescu crește dobânda-cheie, scumpind banii și pe cale de consecință, ratele la creditele în ei. Ceea ce ar pune iar presiune de creșteri salariale.
Citiți mai mult pe HotNews.ro.
Cinci condiții puse de Austria pentru deblocarea extinderii Schengen (CursDeGuvernare)
Veto-ul exercitat de Austria în decizia de aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost menit să crească presiunea asupra Comisiei Europene pentru a lua măsuri mai ferme împotriva migraţiei ilegale, scrie presa austriacă.
Publicația „Kronen Zeitung”, preluată de News.ro, scrie marți că cancelarul Karl Nehammer va veni la summit-ul UE din această săptămână cu cinci condiţii pentru a debloca extinderea Spațiului Schengen.
Primele trei condiţii sunt legate de aspecte financiare, observă CursDeGuvernare.
- Austria cere Comisiei Europene să plătească pentru operaţiunile din străinătate ale poliţiilor naţionale care servesc la combaterea migraţiei ilegale.
- În al doilea rând, Comisia va fi solicitată să sprijine ţările de la frontierele externe, în special să finanțeze proiecte de infrastructură. De exemplu, precizează „Kronen Zeitung”, construirea unui gard la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia.
- În al treilea rând, Comisia Europeană ar trebui să sprijine şi să finanţeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE.
Urmează două solicitări cu caracter politic, care nu pot fi îndeplinite foarte rapid:
- Viena cere ca procedurile de azil să fie realizate în ţări terţe sigure (repartizarea solicitanţilor de azil – n.red.). Este un model pe care Danemarca şi Marea Britanie, de exemplu, îl urmează, dar care presupune încheierea de acorduri cu aceste tări terțe și, evident, sprijin financiar.
- Austria mai cere elaborarea unei noi directive europene în ceea ce priveşte solicitările de azil, care să asigure, pe de-o parte, un statut de protecţie mai rapid sau un acces mai rapid pe piaţa muncii pentru persoane, dar și simplificarea procedurilor prin care este revocat statutul de protecţie al persoanelor care au comis infracţiuni.
Instituţiile fără iniţiativă ale României: nici ASE, nici BNR, nici INS, nici Comisia de Prognoză sau CFA n-au pus pe masă un studiu să spună câte miliarde pierde România din neacceptarea în Schengen (Ziarul Financiar)
Toată lumea se întreabă câte miliarde de euro pe an pierde România din neacceptarea în Schengen, dar nicio instituție a statului nu au venit până acum cu studii care să constituie un fundament pentru guvern şi preşedinţie la negocieri.
„Absolut nimeni nu ne- a cerut un astfel de studiu până acum, dacă ni se va solicita, îl vom face imediat“, a răspuns pentru ZF Nicolae Istudor, rectorul de la ASE.
Florin Spătaru, ministrul economiei, spune că a estimat că România pierde în jur de 10 miliarde de euro anual din neacceptarea în Schengen. „Am făcut această estimare pe baza studiului realizat în 2016 de Parlamentul European. În România nu am văzut un astfel de studiu, ar trebui să avem dar nu s-a gândit nimeni“, a spus ministrul Florin Spătaru pentru ZF.
Opriți isteria Schengen! (SpotMedia)
De o săptămână, cetățenii români au un nou inamic. Ungaria a ajuns un biet copil pe lângă „hidoasa” Austrie care a umilit țara și pe fiecare cetățean din „Grădina Maicii Domnului”. Oameni care, până în urmă cu câteva zile, nu știau prea bine ce înseamnă Schengen și la ce ne folosește sunt gata acum să ia arma în mână și să plece să cucerească Viena. Dar cum a reușit Guvernul Ciucă și politicienii din PNL și PSD să transforme propriul eșec într-o problemă națională?
În loc să vină în fața opiniei publice să-și asume eșecul, să-l explice, să prezinte ce-i de făcut și să-și depună demisiile, Lucian Bode, ministrul de Interne, și Bogdan Aurescu, cel de Externe, se ascund în spatele unei furii colective.
Guvernul Ciucă a pariat că „intrarea” e simplă și sigură. Ce mai încolo, încoace, România făcuse atâtea pentru Ucraina, SUA ne susțineau, Germania și Franța de asemenea, cum ar fi putut să se opună niște „biete” țări ca Austria și Olanda în fața dorinței marilor puteri?
Nu există niciun respect al liderilor români pentru sistemele politice din alte state, nu le cunosc și nu au încredere în modul în care funcționează democrațiile din alte țări.
Sunt primii care-și hrănesc mințile din teorii ale conspirației, soluții simpliste cum că la Washington se decide totul, iar ceilalți sunt bieți actori într-o piesă scrisă de forțe invizibile.
Scrisoarea ministrului de Interne Lucian Bode, trimisă omologului său austriac, ne ajută să descoperim că „regele e gol”, scrie jurnalistul Emilian Isăilă, pe pagina SpotMedia.
Citiți articolul original pe
