Cauta
Adauga
Sign In

România mare de peste hotare (Adevărul)

România mare de peste hotare (Adevărul)

demografie 2

România mare de peste hotare. De ce diaspora română este tot mai numeroasă (Adevărul)

Diaspora românească este în creștere cu circa 100.000 de persoane în fiecare an. Datele Institutului European de Statistică – Eurostat – arată că în anul 2011 numărul românilor cu rezidența în altă țară a Uniunii Europene se ridica la 1,67 de milioane de persoane, și de atunci a tot crescut.

În anul 2019, 2,45 de milioane de cetățeni români locuiau în țări ale Uniunii, adică mai mult decât populația Bucureștiului.

România se află pe primul loc la numărul cetățenilor adulți care au rezidența în alte țări europene, înaintea Poloniei.

Peste 50% dintre persoanele cu cetățenie română care locuiesc în alte țări ale UE sunt femei, potrivit datelor Eurostat.

Sociologul Remus Anghel, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, SNSPA, spune pentru Adevărul că ”Migrația reală e mult mai mare și nu este ușoară”.

„Sunt foarte mulți care sunt slab calificați, alții – înalt calificați, alții au traiectorii mai dificile, alții – mai rapide către succes profesional. Sunt foarte mulți care se căsătoresc cu persoane din țările respective, e o lume în sine aceasta a migranților. Este o migrație mare, sunt foarte mulți români care s-au sedentarizat în vestul Europei, dar este și foarte multă mobilitate. Lucrurile se schimbă însă pentru că nici România nu a rămas o țară în care se câștigă 100 de dolari pe lună, cum era. Am făcut o analiză în decembrie trecut și a rezultat că undeva la 15% din populația rezidentă în România avea experiență de migrație, cel puțin 6 luni de stat în afară, în ultimii 10 ani”.

Și-ar tăia miniștrii români din salariu ca un gest de solidaritate? Premierul Belgiei le-a redus cu 8% (Europa Liberă)

Guvernul belgian a ajuns la un acord privind bugetul pe 2023, care conține sprijin pentru familii, tăierea indemnizațiilor miniștrilor cu 8%, dar și o taxă pe profiturile companiilor din energie. Europa Liberă a încercat să afle dacă miniștrii români și-ar reduce veniturile.

Un ministru obține un venit anual de aproximativ 153.000 de lei ( 30.600 euro, 1 euro = 5 lei), iar guvernul are 21 de miniștri, plus premierul. Venitul obținut de premier datorită funcției de la Palatul Victoria este de peste 17.000 de lei lunar. El beneficiază și de o pensie specială, ca fost militar, de 215.880 de lei pe an.

Pensia de serviciu a premierului este mai mare decât salariul unui ministru sau chiar venitul său ca șef al Guvernului.

Reducerea indemnizațiilor cu 8% nu ar produce venituri semnificative la buget, dar ar da un semnal de solidaritate pe fondul crizei economice, recunosc chiar miniștrii consultați de Europa Liberă.

Biroului de Presă al Guvernului: „În România, indemnizațiile demnitarilor au fost înghețate din 1 ianuarie 2019. Nu există susținere pentru creșterea lor, iar Guvernul a luat deja măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice cu 10% în acest an”.

Generalul Cristian Radu, șeful IGSU care a ascuns filmările de la Colectiv, este cercetat penal pentru că și-a pus șoferul să-și asume, în locul lui, un accident (Libertatea)

„Am avut accident cu el, a condus el, a vrut el să conducă și era și beat… Și am luat răspunderea mea, că pe 8 noiembrie a făcut și pe 1 trebuia să fie general și am luat răspunderea mea, că altfel nu-l făcea general” – din interceptările aflate la dosarul 83/P/2022.

Dosarul penal a fost deschis la 7 luni după evenimente, pentru că „accidentul a fost mușamalizat cu ajutorul unor oameni din MAI”, a explicat ziarului unul dintre angajații IGSU. Acesta susține că a fost obligat să participe la pitirea mașinii și la raportarea falsă a accidentului comis de Cristian Radu, prim-adjunct al șefului IGSU. În primăvara acestui an, procurorii au găsit mașina chiar în hangarul MAI, unde fusese ascunsă. Ei au solicitat către INML să vadă al cui e sângele de pe airbagul din dreapta, unde spune generalul că a stat. Testul ADN a venit cu o surpriză.

Citiți mai mult în Libertatea.

Cu ochii pe imobiliare. Începe sau nu declinul pe piața locuințelor? (Panorama)

Pandemia nu a afectat negativ achiziția de locuințe și imobiliarele. Dimpotrivă, s-a construit mai mult, s-a cumpărat mai mult. Piața și-a urmat cursul, într-o perioadă cu dobânzi bune și creșteri salariale. Astăzi însă, în drum spre bancă, cumpărătorul trebuie să dribleze printre inflația în creștere, evoluția dobânzilor, dar și printre majorarea prețurilor la locuințe.

În perioada iunie-august 2022, românii au cumpărat mai puține locuințe. Ar fi un trend normal pentru lunile de vară, însă tranzacțiile parafate sunt mai puține decât cele realizate în aceeași perioadă a anului trecut.

Tabloul pieței rezidențiale este completat de recenta majorare, peste așteptările analiștilor, a dobânzii-cheie de către Banca Națională a României (BNR), o măsură menită să țină în frâu inflația care a ajuns la aproape 16% în septembrie.

Dobânzile cresc, cresc și ratele. Vor plăti mai mult pentru rata la apartament și cei cu credite calculate în funcție de indicele IRCC, după ce de la începutul anului toată lumea a stat cu ochii pe ROBOR, care creștea de pe o zi pe alta.

La prețurile mai mari la toate produsele, de la haine la alimente, și inclusiv la materialele de construcții, adăugăm și scăderea pragului pentru care se aplică o TVA de 5% pentru locuințe. Pentru București, peisajul e completat de un blocaj urbanistic care durează de aproape doi ani, de când PUZ-urile de sector au fost inițial suspendate, iar ulterior anulate de instanțe.

Toți acești factori se împletesc și dau un tablou din ce în ce mai complicat, care ne arată unde vom trăi și cum ne vom pune banii la adăpost de pericolul recesiunii. Într-o țară de „de proprietari”, cum e România, evoluția zonei de imobiliare are și un puternic element psihologic.

Integral pe pagina Panorama.

Cum au ajuns reţelele străine să controleze 70% din comerţul alimentar: circa 5 milioane de români intră zilnic într-un supermarket sau hipermarket (Ziarul Financiar)

Reţelele străine de retail modern au ajuns să controleze 70% din comerţul alimentar local deşi operează doar 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount sau proximitate modernă, adică mai puţin de 10% din totalul magazinelor. Restul sunt chioşcuri, alimentare sau alte unităţi operate de antreprenori. Cum au reuşit cele opt lanţuri internaţionale să domine vânzările?

Au mizat pe expansiune, investiţii în marketing, varietate de produse la raft şi preţuri mai mici ca în comerţul tradiţional pentru a atrage clienţi. Iar astăzi, circa 5 milioane de oameni – adică unu din patru români – trec zilnic pragul unui supermarket sau hipermarket, conform estimărilor ZF făcute pe baza datelor comunicate de unele reţele. Astfel, aceste companii au ajuns să fie opţiunea de shopping pentru cea mai mare parte a românilor care fie merg la colţul blocului la cumpărături, fie călătoresc zeci de kilometri pentru a ajunge la cel mai apropiat hipermarket.


Citiți articolul original pe rfi.ro

Declinarea răspunderii! pringalati.ro este un agregator automat al media din Romania. În fiecare articol este specificat hyperlinkul către sursa primară. Toate mărcile aparțin proprietarilor lor de drept, toate materialele autorilor lor. Dacă sunteți proprietarul conținutului și nu doriți să vă publicăm materialele, vă rugăm să ne contactați prin e-mail – [email protected]. Conținutul va fi șters în 24 de ore.

Adauga Comentariu

E-mailul dvs. este în siguranță la noi.

ALTII AU CITIT SI...

Sign In Prin Galati

Autentificare sau înregistrare prin utilizarea contului dvs. social nu este activă.

sau

Vei primi detalii contului pe email.

Resetati Parola