România, în faţa ridicării restricţiilor Covid-19. Patru experţi analizează scenariile posibile (Adevărul)
Tot mai multe ţări renunţă la restricţii şi se întorc la viaţa de dinainte de pandemie, iar România se pregăteşte să le urmeze exemplul. O decizie în acest sens ar putea fi anunţată oficial în cursul acestei săptămâni, posibil chiar în ziua de 15 februarie, când se va întruni Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi vor fi elaborate noi recomandări. Până atunci, „Adevărul” a discutat cu patru experţi – un epidemiolog, un virolog, un imunolog şi un expert în politici de sănătate publică, pentru o abordare a problemei din mai multe perspective.
Mircea Sofonea, profesor la Universitatea Montpellier, unul dintre cei mai cunoscuţi şi cei mai citaţi epidemiologi din Franţa, atrage atenţia că virusul poate surprinde în continuare. Totuşi, inevitabil ne apropiem de perioada în care va trebui să trăim alături de acest coronavirus, bazându-ne în primul rând pe vaccinuri, dar şi pe imunitatea obţinută din contactul direct cu virusul.
Reputatul doctor Adrian Marinescu, infecţionistul care a anticipat corect că vârful valului cauzat de Omicron va fi la începutul lunii februarie, crede că valul 5 a fost ultimul care a pus cu adevărat probleme. „Valul acesta va fi ultima strigare. Nu înseamnă că dispare virusul. Vor exista în continuare cazuri care însă mă aştept să fie în număr mai mic, la nivel de regiune. După acest val mă aştept ca vara să fie deja liniştită. Mă aştept ca din vară să revenim la normalitate, să ne bucurăm de lucrurile pe care le puteam trăi în mod normal, la o viaţă normală”, este opinia lui Marinescu.
Expertul în sănătate publică Răzvan Cherecheş a fost de-a lungul timpului extrem de rezervat. Abordările sale, aparent pesimiste, s-au dovedit a fi susţinute de apariţia unor variante care au cauzat valuri letale, în special Delta. Acum, însă, Cherecheş spune că asistăm la faza de trecere spre perioada endemică a virusului. Totuşi, în opinia sa nu ar fi cazul să renunţăm dintr-o dată la toate restricţiile.
Şi virologul Cristian Apetrei crede că ne îndreptăm spre perioada de coabitare cu virusul. Nici el nu crede că virusul poate provoca alte valuri cu variante mai agresive.
Proiect care prevede decontarea procedurilor de fertilitate pentru femeile între 20 şi 45 de ani, în valoare de 4.500 de euro (G4Media)
Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Gabriela Firea, a prezentat, duminică, un proiect care prevede decontarea procedurilor de fertilitate pentru femeile între 20 şi 45 de ani, în valoare de 4.500 de euro.
„Am publicat pe site-ul Ministerului Familiei un pachet de documente care se referă la decontarea procedurilor de fertilitate în clinicile din România – şi la spitalele de stat şi la clinicile private. Este vorba despre programul pe care l-am propus când eram primar general şi care funcţionează şi în acest moment în Bucureşti, chiar dacă redus. Noi decontam 1.000 de proceduri pe an, acum se decontează parţial, doar 100 pe an, şi în urma acestui program, o şansă pentru cuplurile infertile, s-au născut în Bucureşti 500 de copii şi sunt 100 de sarcini în evoluţie”, a arătat Gabriela Firea, într-un comunicat de presă.
„Statul, prin Ministerul Familiei şi Ministerul Sănătăţii decontează, practic, atât tratamentul, monitorizarea, procedura. Pe perioada procedurii, femeia are nevoie de mai multe zile libere de la birou – între 7 şi 10 zile”, a mai spus Firea.
În ciuda creșterii, salariul mediu a pierdut „meciul” cu prețurile pentru a patra lună consecutiv (Curs de guvernare)
Câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2021 a fost de 6.327 lei, cu 383 lei (+6,4%) mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a mărit cu 234 lei (tot +6,4%), până la 3.879 lei (737 euro la cursul din luna ianuarie 2022, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
Cu toate acestea, în contextul unei inflații anuale crescute mult peste prognozele inițiale (8,12% la finele lui 2021), puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior – SALARIUL REAL – a continuat să rămână în domeniul negativ (-0,9%), ceea ce indică o scădere a puterii de cumpărare pentru a patra lună consecutiv.
Continuarea pe portalul Curs de guvernare.
Un vid cât o generaţie: Concedierile postprivatizări şi 30 de ani de lipsă de investiţii au distrus comunitatea specialiştilor din energie. Acum sunt bani, lipsesc oamenii (Ziarul Financiar)
Marile privatizări din domeniul energetic, şi aici este vorba despre vânzarea Petrom, Distrigaz Sud şi Nord şi a filialelor Electrica Banat, Oltenia, Dobrogea, Muntenia Sud şi Moldova, au adus dincolo de investitori străini şi valuri de reorganizări nemaiîntâlnite la nivel local. Calculele făcute de ZF pe baza datelor disponibile arată că doar din aceste companii au plecat, de la privatizare, circa 60.000 de oameni. Însă problema reală este că dispariţia acestor oameni din schemele de personal s-a suprapus cu o lipsă totală de investiţii majore în domeniul energetic. Practic, oamenii plecaţi din companii nu au mai putut fi integraţi în alte proiecte, aşa că fie s-au dus peste graniţe, fie s-au reorientat. Mai mult, în absenţa proiectelor noi, nici generaţiile următoare nu au mai avut o motivaţie serioasă de a rămâne implicate în domeniul energetic.
România şi-a tratat energia, o industrie vitală, ca şi cum nu ar avea nevoie de ea, concedierile masive şi lipsa cronică de investiţii alungându-i pe cei mai buni oameni şi şubrezind securitatea energetică naţională. Acum, România are în faţă peste 10 mld. euro pentru energie, dar îi lipseşte o generaţie de „creiere“ pentru a pune banii la treabă.
O zi de iarnă printre oamenii străzii (Recorder)
În București sunt aproximativ 5.000 de persoane fără adăpost. Aceasta este o estimare care nu a mai fost actualizată de autorități din anul 2010 – parțial pentru că este dificil să organizezi numărătoarea unor persoane care, practic, nu mai au documente de identitate sau domiciliu stabil, iar apoi pentru că, efectiv, nu a interesat pe nimeni.
Ei sunt „cei mai săraci dintre cei săraci”, după cum îi numesc asistenții sociali, iar planul autorităților pentru această categorie este inexistent. În afară de câteva ONG-uri care le oferă mese calde, îmbrăcăminte, consiliere sau ajutor medical direct în stradă, o persoană fără adăpost nu are unde să apeleze pentru a cere orice fel de ajutor. Asta chiar dacă – oficial – primăriile au adăposturi de noapte. Oamenii străzii se feresc de ele și spun că, în urma experiențelor trăite acolo, preferă viața pe stradă. Chiar și în nopțile geroase de iarnă, când temperaturile de afară ajung să fie imposibil de suportat.
În astfel de nopți, când termometrele înregistrează -10 grade Celsius, unii oameni ai străzii – cei care au „norocul” să fie găsiți de vreo ambulanță – ajung prin saloanele spitalelor de urgență. Acolo se trezesc buimaci și li se dă verdictul tranșant că urmează să-și piardă o mână sau un picior, din cauza degerăturilor. Iar dacă după externare refuză instituționalizarea în vreun centru de stat, perspectiva este întoarcerea din nou în stradă, unde ciclul sărăciei extreme se reia.
Recorder a petrecut o noapte, pe teren, alături de asistenții sociali care se ocupă, în stradă și în spitale, de persoanele fără adăpost. Și a încercat să surprindă câteva secvențe nefardate din viața pe care o duc acești oameni „invizibili” pentru statul român și pentru mulți dintre noi.
Citiți articolul original pe RFI
