Colectiv, după șase ani și jumătate (DW)
Principalii vinovați din dosarul Colectiv au fost condamnați definitiv. În timpul scurs de la tragedie prea puține dintre cauzele rateurilor României au fost îndreptate, deși părea că țării i s-a luat de propriile vicii.
Șase ani și jumătate de justiție strâmbă și cinică, de procese cu amânări, de sentințe întârziate și ciuntite. Șase ani și jumătate în care cauzele fundamentale ale acelei tragedii au continuat să macine societatea românească.
Încă există corupție în administrația publică.
Cristian Popescu nu este, probabil, singurul primar din România care semnează neglijent, nonșalant, miserupist sau chiar cu ranchiună potențiale condamnări la moarte. Nu este singurul responsabil român care, în dosul lacunelor legislative și al junglei birocratice, se simte adăpostit de responsabilitățile propriilor acțiuni.
Marii arși ai României sunt tratați, după șase ani și jumătate, tot în străinătate. România nu a fost în stare să construiască în acest timp un spital specializat.
Nici nu-ți vine să crezi că vorbim despre aceeași țară care, în urmă cu șase ani și jumătate, părea că s-a deșteptat și, pusă pe treabă, și-a suflecat mânecile, sătulă de propriile vicii, scrie Cristian Ștefănescu pe pagina DW.
REPORTAJ. „Incredibil! Am ajuns să mă bucur că nu i-au dat cu suspendare”. Cum au primit sentința din procesul Colectiv părinții unui tânăr decedat după incendiul din club (Libertatea)
Libertatea a fost acasă la părinții lui Alex Hogea și a fost martoră la momentul în care au aflat pedepsele decise de judecători, dar și la felul cum au reacționat la auzul declarațiilor făcute de primarul Piedone înainte să se predea.
Pentru Narcis și Mihaela, timpul a încremenit pe 22 noiembrie 2015, când băiatul lor s-a stins pe un pat de spital în Austria. Ei arată la fel ca în urmă cu 6 ani și jumătate. Iar Alex, care a plecat…, e totuși prezent. Prin fotografiile care umplu biblioteca. Prin lucrurile lui așezate la vedere. Prin vorbele tatălui. Prin lacrimile mamei.
Când televiziunile intră în breaking news și titrează pedepsele primite de inculpații din dosarul Colectiv în casă se lasă tăcerea.
Cei trei proprietari ai clubului primesc 11 ani, 8, ani și, respectiv 6 ani de închisoare cu executare. Niciun cuvânt.
Cei doi pirotehniști, câte 6 ani de închisoare fiecare.
Cei doi pompieri, câte 8 ani de închisoare fiecare.
Cristian Popescu-Piedone, fostul primar al Sectorului 4, actual primar al Sectorului 5, e condamnat la 4 ani de închisoare cu executare.
„Incredibil! Am ajuns să mă bucur că nu i-au dat cu suspendare”, este prima reacție a lui Narcis Hogea. Apoi continuă. ”Nu învață nimeni nimic din asta. Niciun primar din țara asta nu învață nimic. Patru ani de închisoare pentru moartea a 65 de oameni. Ăsta-i exemplul dat de justiția din România. I-au trebuit 6 ani și jumătate ca să-i dea lui Piedone 4 ani de închisoare!”, spune indignat tatăl lui Alex.
Reportajul integral, în Libertatea.
Despăgubiri colosale stabilite „pe hârtie” în Dosarul Colectiv. De ce victimele nu vor vedea niciodată toți banii (ziare.com)
Victimele din clubul Colectiv care au suferit răni grave în urma incendiului din seara de 30 octombrie 2015, precum și urmașii celor care au decedat, ar urma să primească daune morale de 46.037.000 euro de la patronii clubului, de la cei doi pompieri, precum și de la firma care a montat artificiile în club. Exceptați de la plata daunelor sunt fostul primar Piedone și angajatele de la Primăria Sectorului 4.
Separat, două instituții ale statului – Primăria Sectorului 4 și ISU „Dealul Spirii” – au fost obligate în solidar să plătească suma totală de 1.091.500 de euro cu titlul de daune morale catre victime. Conform deciziei, fiecărei victime i se vor plăti sume cuprinse între 1.000 de euro și 30.000 de euro din conturile acestor două instituții.
De fapt, acestea sunt sumele pe care se pot baza efectiv cei care s-au constituit părți civile în proces, urmând ca fiecare să se îndrepte în civil contra Primăriei Sectorului 4 sau către ISU „Dealul Spirii”. Dacă nu plătesc, cel mai probabil că instanța va bloca conturile acestor instituții.
Tot în mod distinct, spitalele (zeci de unități medicale) se vor îndrepta în civil împotriva inculpaților Paul Gancea, Alin Anastaescu, Costin Mincu, Antonina Radu, George Matei), Viorel Zaharia, Marian Moise și Cristian Niţă pentru recuperarea a 8.141.000 de lei cheltuieli de spitalizare.
Detalii, pe ziare.com.
Rezultatele îngrijorătoare ale primului test de literație organizat la nivel național pentru elevii de clasele I-VIII: „Viitorii adulți nu-și vor putea înțelege contractul de muncă sau cerințele simple ale jobului” (Republica)
Testele PISA relevă la fiecare ediție rata mare a analfabetismului funcțional existentă în rândul elevilor de 15 ani din România. La cea mai recentă ediție a testării internaționale, cea din 2018, elevii români au obținut un scor mediu de doar 428 de puncte, în scădere față de edițiile precedente și mult sub media internațională de 500 de puncte. La proba de literație a PISA 2018, 41% dintre elevii români cu vârste de 15 ani nu au reușit să atingă un nivel minim funcțional, încadrându-se în zona analfabetismului funcțional. Cum stau însă lucrurile în ceea ce-i privește pe elevii români mai mici de 15 ani?
Un raport național lansat joi de platforma educațională Brio.ro și Asociația pentru Valori în Educație (AVE), împreună cu alte organizații din domeniul educației, arată că situația este asemănătoare și în ceea ce-i privește pe elevii români din clasele I-VIII. Iar dificultățile de a înțelege un text și a realiza reflecții pe marginea lui pornesc, în România, de la vârsta de 6 ani și se mențin pe toată durata școlii gimnaziale.
Începând cu luna ianuarie 2021, autorii raportului au colectat și interpretat rezultatele obținute după administrarea a 31.500 de teste de literație date online, de un eșantion de elevi de pe tot teritoriul României, pe platforma Brio.ro. Concluzia a fost că 42% dintre elevii din eșantionul studiat se încadrează, din punct de vedere al literației, la nivelul nefuncțional, 47% la nivelul minim funcțional și doar 11% la nivelul funcțional. Mai grav, 45% dintre elevii aflați la nivel minim funcțional, ceea ce echivalează cu aproximativ 15-20% din populația școlară, sunt, potrivit raportului, „la baza absolută a capacității testului de a măsura ceva”.
Continuarea pe Republica.ro.
Cele 7 mesaje transmise de guvernatorul Isărescu la prezentarea noului raport asupra inflației (CursDeGuvernare)
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a lansat o serie de avertismente cu ocazia lansării noului Raport asupra inflației, multe dintre acestea fiind adresate Guvernului și având legătură cu stabilizarea finanțelor publice.
Menționăm aici, pe scurt, doar trei mesaje:
Atenție la spirala prețuri-salarii. Economia nu își permite majorări de venituri.
Creditarea mergea spre normal, dar BNR a fost nevoită să acționeze asupra dobânzilor.
Deprecierea cursului ar însemna o acoperire a deficitului public din bani privați.
Mai mult pe portalul CursDeGuvernare.
Isărescu, BNR: Este neplăcut să-ţi crească rata. Trebuie să te gândeşti şi la debitori. Nu-i cazul să-i bruschezi. „Nu vrem să avem o explozie de credite neperformante“ (Ziarul Financiar)
Aproape 490.000 de debitori, cumulat, au credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR, care a depăşit 5%, potrivit datelor prezentate ieri de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Cea mai mare pondere a debitorilor cu împrumuturi legate de ROBOR, de peste 70%, se observă la cei cu credite ipotecare Prima casă. Concret, 71% din numărul debitorilor cu credite Prima casă, care a ajuns la 226.767, respectiv peste 161.000 de debitori au împrumuturile legate de ROBOR. În cazul celorlalte credite ipotecare, 32% din numărul debitorilor cu credite ipotecare standard, care a ajuns la 350.192, au împrumuturile legate de ROBOR, adică în jur de 112.061 de debitori.
În ceea ce priveşte debitorii cu credite de consum, care sunt cei mai mulţi, respectiv 1.547.299, doar 14% au împrumuturile legate de ROBOR, adică 216.622.
În contextul exploziei inflaţiei, care a ajuns la 13,8% în aprilie, dobânzile s-au înscris pe o pantă ascendentă. BNR a majorat în această lună dobânda-cheie de la 3% la 3,75%. Indicele ROBOR, referinţa la creditele luate înainte de luna mai 2019, a depăşit deja pragul de 5%.
„Este total neplăcut să-ţi crească rata. Sunt peste 2 milioane de debitori, iar 1,5 milioane au credite de consum. Trebuie să te gândeşti şi la ei. Nu este cazul să-i bruschezi. Ne uităm şi la debitori.“
