Prețurile RCA urcă la cer când piața asigurărilor auto e la pământ (Adevărul)
Tarifele de referință ale RCA cresc cu aproximativ 35%, iar pe acest fond, dar și din cauza unor probleme mai vechi, un jucător de pe piață s-ar putea prăbuși într-un scenariu identic cu cel al falimentului City Insurance.
Concret, asigurarea RCA pe un an pornește acum de la tariful minim de 1.822 de lei în cazul asiguraților cu vârstă mai mică de 30 de ani, dacă aceștia au o mașină cu capacitate cilindrică de până în 1.200 de centimetri cubi, dar ajunge la 4.709 lei dacă automobilul are peste 2.500 cmc. Spre comparație, în februarie 2022, tarifele se încadrau între 1.286 de lei și 3.551 de lei.
Pentru cei cu vârste între 31 și 40 de ani, asigurarea RCA variază de la 1.114 lei la 2.832 de lei, iar pentru cei din categoria 41-50 ani, variază de la 1.076 de lei la 2.912 lei. Totodată, pentru șoferii cu vârste de peste 60 de ani, tarifele de referință RCA pleacă de la 1.036 de lei și ajung la 2.767 de lei, consemnând de asemenea o scumpire în comparație cu februarie 2022, când o asigurare obligatorie auto costa între 796 de lei și 2.482 de lei.
„Creșterea tarifelor de referință cu 35% nu are nicio justificare tehnică, iar din informațiile pe care le am, Ministerul de Finanțe are pe masă o Ordonanță de Urgență a Guvernului de plafonare a prețurilor RCA. Din păcate, am înțeles că ar vrea să le plafoneze la noul nivel al tarifului de referință, adică plafonate cu majorarea de 35% inclusă. În mod sigur vorbim despre o nouă cartelizare a pieței RCA din România”, a declarat, pentru „Adevărul”, o sursă din Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Experții din piață susțin că în acest moment este obligatoriu mai mult decât oricând să fim atenți atunci când ne alegem asigurătorul pentru că oricum pe piață există cel puțin un jucător cu probleme, respectiv Euroins.
Cum îți alegi asigurarea RCA și de ce nu mereu cea mai ieftină înseamnă și cea mai bună (Panorama)
Foarte mulți români nu își bat capul prea mult cu alegerea poliței RCA. Se gândesc că nu-i privește pe ei, ci pe ceilalți șoferi, în cazul unui accident. Așa că recurg fără să clipească la cea mai ieftină ofertă de pe piață. Asta nu este însă mereu cea mai bună idee.
Panorama a discutat cu Paul Dumitru și Vlad Nicolaescu, doi experți în educație financiară de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), despre cum trebuie să îți alegi în mod inteligent o poliță RCA, la ce să fii atent când iei în calcul o anumită companie de asigurări și de ce nu întotdeauna cea mai ieftină ofertă este și cea mai bună.
Proiect – Voucheriada absolută: Toți salariații, inclusiv cei din privat, vor primi tichete de vacanță. Statul încearcă să compenseze deficitele de miliarde produse de HoReCa (CursDeGuvernare)
Cei aproximativ 4,2 milioane de angajați din sectorul privat ar putea beneficia de vouchere de vacanță în sumă de 1.450 de lei acordate de stat, facilitate de care se bucură în prezent doar angajații din sectorul public, reiese dintr-un proiect de lege depus marți în Senat, de 130 de parlamentari ai coaliției de guvernare.
Efortul bugetar pentru acordarea acestor vouchere de vacanță salariaților din mediul privat a fost estimat la circa 6,1 miliarde de lei, dar inițiatorii consideră că peste jumătate se va reîntoarce la buget, sub formă de taxe și impozite.
Prin această măsură, statul încearcă să compenseze lipsa de atractivitate a turismului românesc precum și deficitele de miliardele de euro produse de industria HoReCa în ultimul deceniu, în ciuda facilităților acordate până acum. Ca și în cazul bugetarilor, tichetele de vacanță vor putea fi folosite numai în România, scrie Curs de Guvernare.
Reportaj | Lumea unei mame la 16 ani: „Lapte, plânsete, pamperși”. Ce (nu) face statul român pentru copiii cu copii (Europa Liberă)
Problema mamelor minore se regăsește în mai multe declarații publice din ultimele luni. De la distanță, pare că ceva se întâmplă. Însă la firul ierbii, promisiunile și mesele rotunde la care se discută fenomenul sunt privite cu scepticism de cei care așteaptă de mulți ani diminuarea lui.
Sunt mii de mame minore și vulnerabile în România care au nevoie să fie incluse în programe naționale eficiente. Printre ele sunt și Letiția – o adolescentă care a născut acum câteva săptămâni, la nici 16 ani; verișoara ei, Andreea – mamă la 19 ani; și încă o tânără pe nume Andreea, mamă din 2018, pe când era în clasa a IX-a. Toate trei visează la o viață mai bună.
Europa Liberă scrie despre ce (nu) face statul român pentru copiii cu copii.
Am găsit în România zero localități cu numele unor personalități feminine și 146 cu numele unor bărbați celebri. 11 sate Tudor Vladimirescu, niciun sat Ana Aslan (Libertatea)
Libertatea a trecut în revistă 13.548 de localități, însemnând sate, nu doar cel de reședință, și orașe. Cele mai prezente personalități istorice sau culturale care „au botezat” toponimia țării sunt Alexandru Ioan Cuza și Tudor Vladimirescu (câte 11).
Singurul sat denumit Regina Maria nu e în România, ci în Republica Moldova. Rugat să comenteze situația, Mihai S. Rusu, cercetător specializat în toponimia stradală, a spus: „Noi, când o eroizăm pe Ecaterina Teodoroiu, celebrăm tot un monument de masculinitate, dar care se întâmplă să fie asumat de o femeie. Avem Ana Aslan, Sofia Nădejde…”, dar niciun prestigiu feminin nu este celebrat într-o localitate denumită după respectiva personalitate.
Manipulările pro-ruse care au prins în România. Ce frici sunt alimentate intenționat (Presshub)
Deinformarea pro-rusă care prinde la români este cea care exploatează fricile umane. Tema minoritarilor din Ucraina nu a avut succes masiv la public, deși a fost discutată între elite. Explicația provine din faptul că, probabil, atașamentul populației și cel al statului pentru minoritatea română în afara granițelor este ușor ipocrit.
Principala eroare pe care o fac politicienii nu este că nu comunică despre Ucraina, ci faptul că nu comunică despre viitorul cetățeanului român. Iar pe fondul aceasta, pe percepția haosului politic, un scor mare al AUR la viitoarele alegeri parlamentare este probabil.
După an de la începerea războiului, PRESShub a discutat cu Andrei Tiut, director de programe la Global Focus, care în acest timp a monitorizat propaganda pro-rusă în România, să explice care narațiuni favorabile Kremlinului au prins la români și care nu au avut succesul scontat.
Peste 1.800 de români au averi ce sar de pragul de 30 mil. dolari. România are cei mai mulţi „superbogaţi“ din regiune. Piaţa locală depăşeşte chiar şi Polonia, o ţară cu o populaţie dublă, în ceea ce priveşte numărul de persoane foarte bogate (Ziarul Financiar)
România are aproape 91.500 de milionari în dolari, adică persoane a căror avere depăşeşte pragul de 1 milion de dolari. Dintre aceştia, doar 2% sunt consideraţi foarte bogaţi, cu averi de peste 30 mil. dolari fiecare.
Mai exact, România are 1.828 de oameni „superbogaţi“, cei mai mulţi din regiune, chiar şi peste nivelul din Polonia, o ţară cu o populaţie dublă. În Cehia sunt circa 600, iar în Ungaria 235, arată studiul Global Wealth Sizing Model al Knight Frank, citat de ZF.
Citiți articolul original pe
