Poate fi acuzat Putin de crime de război? Care sunt șansele să ajungă la Curtea Penală Internațională (Libertatea)
Numărul celor care cer Curții Penale Internaționale să-l ancheteze pe președintelele rus Vladimir Putin este în continuă creștere, pe măsură ce războiul din Ucraina continuă. Deși instanța a anunțat că deschide o anchetă, o analiză CNN subliniază că este greu ca Vladimir Putin să fie judecat, deoarece instanța nu judecă în lipsă, iar șansele ca el să fie predat sau arestat sunt greu de luat în considerare.
Karim Khan, procurorul general al Curții Penale Internaționale, a anunțat că va deschide o anchetă în cazul invaziei ruse în Ucraina, pentru că „avem toate indiciile să credem că s-au comis posibile crime de război și crime împotriva umanității”.
Cu toate acestea, dacă justiția în general se mișcă lent, procesele internaționale înaintează mult mai greoi. Investigațiile la CPI durează mulți ani și foarte puține verdicte finale au fost pronunțate.
Situată la Haga, în Olanda, și creată printr-un tratat numit Statutul de la Roma, Curtea Penală Internațională funcționează independent. Deși majoritatea țărilor lumii, mai exact 123 dintre ele, sunt parte din tratat, există excepții foarte mari și notabile: inclusiv Rusia și SUA, cât și Ucraina.
Mai multe, aici.
Refugiaţii ucraineni au acces la servicii medicale, joburi şi educaţie (Adevărul)
Urmează un val mare de refugiaţi ucraineni. Autorităţile române au anunţat că aceştia pot beneficia la cerere de servicii medicale la orice clinică sau spital din ţară, iar firmele care doresc să angajeze ucraineni nu au nevoie de aviz de angajare pentru aceste persoane pentru o perioadă de maximum nouă luni într-un an calendaristic. În acelaşi timp, cei care oferă cazare refugiaţilor vor putea cere decontarea cheltuielilor.
Numărul mare de copii din familiile de refugiaţi ucraineni – circa 18.000 – care au ales să rămână până acum în România pune autorităţile române în situaţia de a găsi soluţii pentru şcolarizarea lor. Ministrul român al Apărării a declarat că se lucrează împreună cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei în acest sens.
2.849 de cetăţeni ucraineni au solicitat până acum azil în România.
Isaccea: granița infernului (Adevărul)
Zilnic, cel puţin două bacuri încărcate cu autoturisme, TIR-uri, dar mai ales cu femei şi copii, acostează la Isaccea, pe ţărmul românesc, unde e pace. Aduc cu ele atâtea drame şi lacrimi în ochii celor care şi-au lăsat în urmă taţi, fraţi, bătrâni şi copii, cu speranţa că într-o zi se vor putea întoarce acasă.
Angajaţii ISU, vameşii şi voluntarii le ajută pe mame să care bagajele şi, din toate părţile, le sunt oferite lucruri de primă necesitate. „Întrebaţi dacă au probleme medicale“, le strigă vameşul voluntarilor ucraineni care stau zi lumină în cel mai fierbinte punct din Isaccea, pentru a traduce din limba ucraineană, majoritatea neştiind nici engleză, şi nici română. Începe triajul: întâi femeile cu copiii trec prin vamă, unde li se pune viza pe paşapoarte în regim de urgenţă. Până să iasă din punctul vamal, bagajele refugiaţilor se mai umplu cu pachete de pampers, apă, iar cei mici muşcă din sendvişurile sau din bananele aflate în cantităţi industriale aici. Rar, câte o femeie mai cere ceva.
Reportajul, aici.
Preşedintele Andrzej Duda își va pune reședințele oficiale la dispoziţia refugiaților care ajung în Polonia (Republica)
Preşedintele polonez Andrzej Duda doreşte să găzduiască refugiaţi ucraineni în camere ale reşedinţelor sale oficiale. Iniţiativa îi aparţine soţiei liderului polonez, Agata Kornhauser-Duda, care a insistat să se pună la dispoziţia refugiaţilor timp de mai multe zile cele două vile oficiale ale preşedintelui, a declarat şeful de cabinet al lui Duda pentru agenţia PAP.
Pe lângă palatul prezidenţial şi palatul Belvedere din Varşovia, şeful de stat polonez mai are la dispoziţie patru reşedinţe, dintre care una la Hel, la nord de Gdansk, şi una la Wisla.
UE pregătește 10 măsuri de reducere a dependenței UE de gazele Rusiei (CursDeGuvernare)
Comisia Europeană pune la punct un plan de 10 măsuri menite să reducă rapid dependența de gazele rusești. Statele membre vor fi obligate să umple 80% din depozite și să identifice terenurile potrivite pentru proiecte de energie regenerabilă, potrivit unui draft consultat de Politico.
Războiul din Ucraina a urgentat eforturilor UE de a reduce și elimina importurile energetice din Rusia.
Astfel că Bruxelles-ul a transformat măsurile legate de scumpirea energiei într-un plan de îmbunătățire a securității energetice a UE, scrie CursDeGuvernare.
Proiectul lumii post-război. Teme și întrebări fundamentale (SpotMedia)
Dacă Occidentul refuză să lupte cu Rusia lui Putin, ceea ce este o greșeală majoră, care va fi consemnată istoric, divizarea Ucrainei devine inevitabilă. Posibil, și a Republicii Moldova, scrie Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Să nu ne imaginăm că Donbas, Crimeea sau Transnistria ar putea deveni vreodată teritorii ale Uniunii Europene. Renunțarea la ele înseamnă divizare. Sfârșitul ordinii de securitate post-Război Rece. Da, majoritatea cetățenilor americani și europeni nu mai doresc să lupte, știm asta. Dacă Vestul nu vrea un război care să tranșeze învingătorul și învinsul și să apere ordinea politică existentă, atunci va exista cu siguranță un compromis cu Rusia și mai mulți învinși. Acestea sunt alternativele. Care vor fi însă regulile sistemului internațional post-război? Cine le va stabili? Dar oportunitățile noii ordini? Suntem pregătiți pentru ce urmează?
Integral pe SpotMedia.ro.
