Omicron, balaurul cu trei capete. Experţii spun că Valul 5 al pandemiei de COVID-19 se va prelungi în România (Adevărul)
B.A.1, B.A.2 şi B.A.3 sunt cei trei pui cu care varianta Omicron se poate mândri. Dintre cele trei subvariante, B.A.2 s-a dovedit a fi de 1,5 ori mai transmisibilă decât varianta Omicron. Aceasta devine deja dominantă în mai multe ţări. Experţii susţin însă că persoanele cu trei doze de vaccin nu au motive să se teamă.
Urmează o săptămână de foc în România, scrie Adevărul. Experţii estimează că vom ajunge la 40.000 de cazuri pe zi identificate, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe spitale. Din numărul mare de cazuri se vor selecta şi cele grave, mai ales că în acest val 5 circulă atât tulpina Delta, cât şi Omicron, mult mai infecţioasă.
Ce rămâne de făcut?
„Lucrul cel mai important este vaccinarea cu 3 doze care cred că trebuie să fie standardul. Iar boosterul să se facă cu un alt tip de ser decât cel administrat în primele 2 doze. Adică, dacă oamenii s-au vaccinat cu Pfizer, să facă boosterul cu Moderna şi invers, iar dacă au făcut AstraZeneca, să facă Pfizer sau Moderna. Pentru că, în felul acesta, imunitatea obţinută este de mai bună calitate”, recomandă dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, CIM.
În etapa aceasta ajută foarte mult şi masca, mai spune specialistul: „Aş recomanda purtarea măştii de când ieşim din casă şi până ne întoarcem, evitarea locurilor aglomerate şi distanţarea”.
Cât priveşte testarea, discuţiile s-au mai nuanţat. „Iniţial, testele rapide păreau a fi suficiente pentru a pune diagnosticul de infectare cu Omicron. Acum, cel puţin la persoanele vaccinate cu 3 doze sau care au trecut prin boală recent şi care au protecţie, cantitatea de virus este foarte mică şi uneori poate să nu fie pusă în evidenţă prin testarea rapidă. Şi pot exista situaţii în care o persoană are simptome, dar are multe teste rapide negative – caz în care ar trebui să-şi facă test RT-PCR”.
Probleme la compensarea facturilor la energie: „Dacă ai depășit plafonul de consum cu doar 1 kwh, trebuie să plătești prețul mare pentru tot consumul” (Libertatea)
Libertatea a inițiat un dialog despre problema arzătoare a românilor și firmelor, costul energiei, cu economistul Andrei Mocearov. El a explicat, în prima parte a interviului, că subvenția e, de fapt, o păcăleală. „Finanțarea facturilor mărite de către stat e ca și cum hoțul îți pune pistolul la tâmplă și statul zice: «Lasă că plătesc eu taxa de protecție, din banii tăi!»”. Astăzi, despre alte lucruri care pot afecta populația, economia și, în final, societatea.
“Dacă în privința pieței libere, UE nu a produs soluții de temperare a prețurilor la nivel european, lăsând în bună măsură statele membre să rezolve lucrurile, în schimb, legislația UE este foarte severă cu practicile comerciale înșelătoare. Comisia Europeană a oferit un toolbox, o „cutie de instrumente” pentru a ghida măsurile pe care statele membre le-ar putea lua pentru a potoli prețurile pentru gospodării și firme. În esență, acestea se referă la sprijin financiar pentru consumatori vulnerabili, reduceri de taxe pentru gospodării și scheme de sprijin pentru întreprinderi. Toate aceste măsuri vizează ultimul nivel de prețuri, cele de la consumatorii finali, lăsând piețele libere să producă în continuare bule speculative. Ce a făcut Guvernul la noi? A ales din cutia de instrumente cea mai complicată soluție, un mix de plafonare și compensare pentru gospodării, practic imposibil de aplicat, mai ales partea de compensare, care depinde de un plafon de consum lunar pentru lunile de iarnă”, explică economistul Andrei Mocearov în interviul din Libertatea.
Banii pentru AUR: lista cotizanţilor ridică semne de întrebare. Cine au fost principalii donatori şi ce nereguli sunt privind fondurile date către partid (Adevărul)
Majoritatea marilor donatori ai AUR ridică semne de întrebare, fiind probleme privind transparenţa sprijinului pentru formaţiune, dar şi legate de puterea de susţinere cu zeci de mii de lei de către persoane cu venituri modeste.
Una dintre imaginile proiectate de Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) încă de la înfiinţarea sa este că face politică ajutându-se de bani puţini şi că nu vrea să se atingă de subvenţiile pentru partide. Cu toate acestea, o analiză a veniturilor declarate de AUR în 2021, pentru perioada premergătoare alegerilor parlamentare, arată că o bună parte dintre oamenii care au băgat bani pentru promovarea Alianţei, fie au cotizat la partid, însă nu au consemnat fondurile date şi în declaraţiile de avere, depuse ulterior la Parlament sau în cele de campanie, fie au sprijinit formaţiunea cu sume consistente, în ciuda faptului că veniturile lor sunt firave.
860.000 de lei au donat, în total, 15 persoane care au cotizat cu mai mult de zece salarii minime brute, ceea ce, conform prevederilor legale, înseamnă şi menţionarea nominală a donatorilor. Dintre cei 15, care au donat sume între 26.500 de lei şi 120.000 de lei, şase persoane au şi ajuns în Parlament, însă nu au raportat donaţiile, deşi ar fi trebuit.
Pe larg în Adevărul.
Record de companii noi în 2021, pragul de 100.000 de firme a fost depăşit pentru prima dată (Ziarul Financiar)
Numărul companiilor de tip SRL nou înfiinţate a trecut pentru prima dată în 2021 de 100.000, cel mai ridicat nivel atins vreodată şi o valoare dublă faţă de acum zece ani, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
Acest fapt se datorează cel puţin următorilor doi factori: în primul rând, simplificarea fiscalităţii în ceea ce priveşte microîntreprinderile, atunci când s-a extins plafonul de aplicare a 1% sau 3% impozit din cifra de afaceri; în al doilea rând, avem o simplificare birocratică legată de înfiinţarea unei noi firme.
„Intrarea în antreprenoriat este mai uşoară faţă de acum cinci sau zece ani, dar este important să creştem rata lor de supravieţuire“, spune Cristian Tudorescu, consultant financiar.
România, spre OCDE: dar cum se prezintă în comparaţie cu statele membre (Curs de Guvernare)
Poziţia fiscal-bugetară a României este semnificativ mai slabă decât cea a statelor membre OCDE, reiese dintr-o amplă analiză realizată de Organizaţie în contextul demarării negocierilor oficiale de aderare a României la acest for internaţional. Pe de o parte, veniturile şi implicit cheltuielile României sunt semnificativ mai reduse decât media OCDE din 2019, an folosit drept referinţă deoarece cifrele nu au fost distorsionate de cheltuielile excepţionale realizate în contextul pandemiei de COVID-19. De cealaltă parte, comparând structura veniturilor şi cheltuielilor, datele OCDE indică faptul că România colectează prea puţin la anumite capitole bugetare. Ca urmare, investeşte mai puţin, dar (sau, în ciuda faptului că) are şi un deficit mai ridicat, scrie Curs de Guvernare.
Citiți articolul original pe
