O profesoară de la Oxford explică de ce România este protejată în faţa unui posibil atac al Rusiei (Adevărul)
Profesoară la prestigioasa Universitate Oxford din Marea Britanie, Marnie Howlett, a cărei familie este originară din Cernăuţi, vorbeşte, într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, despre războiul din Ucraina, despre importanţa României în regiune şi despre viitorul lui Vladimir Putin.
Marnie Howlett a făcut mai multe studii şi cercetări despre Ucraina şi Rusia, iar în această primăvară va termina o carte despre fosta Uniune Sovietică, volum la care este coautor. Profesoară la Oxford, unde predă ştiinţe politice, Marnie Howlett are un doctorat în Relaţii Internaţionale la London School of Economics and Political Science (LSE), precum şi un master şi o diplomă de licenţă în ştiinţe politice şi studii internaţionale la Universitatea din Saskatchewan-Canada.
Lucrarea sa de doctorat s-a focalizat asupra modului în care cetăţenii înţeleg suveranitatea teritorială a Ucrainei. În aceeaşi lucrare de doctorat, Marnie Howlett a analizat şi influenţa a şase ţări ce se învecinează cu Ucraina (România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Belarus şi Rusia) asupra identităţilor culturale şi naţionale ale Ucrainei. Marnie Howlett a fost şi observator electoral internaţional din partea ONG-ului CANADEM din Canada la ultimele trei alegeri din Ucraina.
Marnie Howlett spune că România are o poziţie interesantă în regiune şi pentru că este o ţară membră a Uniunii Europene. Are un statut diferit faţă de alte ţări din regiune şi care sunt vecine cu Ucraina, precum Republica Moldova. Însă nu crede că România poate fi următorul loc atacat de Rusia. E mai probabil ca un atac să se întâmple în fostele republici sovietice aflate lângă Ucraina decât în România. În schimb, spune că România are un rol strategic extrem de important pentru a ajuta Ucraina. România are o importanţă strategică deosebită şi pentru că împarte graniţa cu Ucraina pe o mare lungime. Importanţa României pentru Ucraina este mare şi pentru ajutorul umanitar şi militar ce poate fi dat. Iar România a avut deja o reacţie impresionantă prin ajutorul dat pentru zeci de mii de refugiaţi din Ucraina.
Interviul integral în Adevărul.
Cum arată coşul de cumpărături de Paşte: cu circa 10% mai scump şi deci şi ceva mai gol (Ziarul Financiar)
Coşul de cumpărături al românilor cu ocazia sărbătorilor pascale din 2022 este cu aproape 10% mai scump decât era anul trecut în aceeaşi perioadă, spun jucătorii din comerţul alimentar. El este în acest context şi ceva mai gol ca în 2021.
Oamenii cumpără cantităţi mai mici pentru că bugetul a rămas acelaşi ca anul trecut. Totodată, în contextul inflaţiei galopante, oamenii se uită mai mult la preţ şi chiar caută bunuri mai ieftine din aceeaşi categorie.
Pentru jucătorii din domeniu, perioada Paştelui este a doua cea mai importantă din an după cea a Crăciunului (de fapt, a sărbătorilor de iarnă în ansamblu).
Circa 3 milioane de miei vor fi sacrificaţi în acest an de Paşti, sub nivelul din anii anteriori, pentru că preţul cărnii a crescut şi românii sunt mai chibzuiţi, mai scrie ZF.
Un kilogram de carne de miel pleacă de la crescătorii de ovine cu un preţ între 18 şi 20 de lei în viu şi 40 de lei în carcasă.
În reţeaua Carrefour, un kilogram de carne de miel în carcasă costă 49,9 lei, în reţeaua Cora un kilogram de ceafă de miel cu os ambalată costă 53,99 lei, iar în reţeaua Auchan un kilogram de cotlet de miel cu os ambalat în caserolă costă 129,8 lei.
România este al doilea crescător de ovine din UE, cu o pondere de 16,8% din totalul capetelor de animale din UE în 2020, însă nu intră în primii cinci producători de carne de ovine, conform datelor Eurostat, pentru că în afara sărbătorilor Pascale, animalele sunt exportate vii către ţări precum Iordania sau Arabia Saudită.
Când muzica de la “Europa Liberă” inspira setea de libertate a românilor. Interviu cu regizorul care duce la Cannes o poveste de dragoste din România anilor ‘70 (Libertatea)
În lungmetrajul său de debut, „Metronom”, selecționat la Cannes în competiția Un Certain Regard, Alexandru Belc măsoară reglajele dintre trădare și compromis într-o poveste plasată în toamna lui 1972. Într-un interviu pentru Libertatea, Belc vorbește despre cum a reconstituit atmosfera anilor ’70 ai comunismului românesc și despre muzica bună ce a inspirat o generație.
Un grup de adolescenți e umflat de Securitate pentru că i-a scris lui Cornel Chiriac (1941-1975), realizatorul emisiunii Metronom de la Radio Europa Liberă. În același timp, una din fete e supărată că iubitul ei va emigra în Germania și că nu-l va mai vedea niciodată. Cele două subploturi sunt aripile unei povești spuse cu grijă față de atmosferă, dar și față de importanța istorică a momentului, căci Tezele din iulie 1971 au pus punct unei scurte perioade de liberalizare. Cu un picior spre Vest sau deasupra prăpastiei, eroii din „Metronom” inspiră libertate până la ultima bronhiolă, dar prețul se calculează cu un rest pe care-l plătim și azi.
Născut în 1980, Alexandru Belc a studiat regia de film la UNATC, dar are și un master în științe politice la Universitatea București. El explică mai jos pentru Libertatea de ce a fost atras de o poveste de dragoste din anii 70, dar și cum a ales extraordinara coloană sonoră care combină Dorin Liviu Zaharia și Mircea Florian cu The Doors, Janis Joplin și The Moody Blues.
