Naționalismul eșecului sau cine răspunde după ratarea Schengen (DW)
În momentele cele mai dificile, România e singură. Nu e prima dată în istorie când i se întâmplă. Și nu e nici prima dată când răspunsul de la București e greșit, fiindcă apasă din greu pe pedala naționalismului gregar, scrie jurnalista Sabina Fati.
Partenerii strategici ai țării nu au putut face nimic împotriva Austriei și nici nu au avertizat România că ar putea fi pusă la colț. E posibil însă ca votul de la Bruxelles dat în Consiliul Justiție și Afaceri Interne să poată fi înlocuit cu o decizie la summit-ul de iarnă al șefilor de stat și de guvern, cel puțin așa sugerează oficialii români.
Între timp, politicienii de la București de toate culorile cer boicotarea afacerilor austriece din România.
Alimentarea gesturilor bruște împotriva companiilor austriece ar putea fi doar primul pas spre o spirală periculoasă, mai ales când îndemnurile vin de sus în jos pe toate canalele mediatice.
Totuși, la întrebarea cine răspunde pentru eșecul României nu poate fi învinovățită doar Austria. Răspunderea trebuie asumată de cei care s-au lăudat cu progresele, de optimiștii diplomației de vitrină. O astfel de analiză e demnă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, unde ar trebui însumate meritele și greșelile. În primul rând, cum de la vârful statului s-a aflat despre opoziția Austriei abia după ce această opoziție a devenit publică? Au serviciile secrete vreo responsabilitate în această întârziere?
Apoi, echipa Ministerului de Externe a negociat destul sau i s-a părut că totul va fi ușor? De ce Bogdan Aurescu era atât de sigur pe el și în urmă cu trei săptămâni avea îngrijorări nu prea mari și numai în legătură cu votul Olandei. Au apăsat diplomații români pe toate pârghiile care puteau schimba deciziile Vienei? Și care au fost aceste pârghii?
În orice caz, e nevoie de o demisie care să demonstreze că obiectivul Schengen a fost luat în serios. Șeful diplomației române avea cel puțin o responsabilitate la fel de mare ca ministrul de Interne.
Integral pe pagina DW.
Eșecul Schengen. Când norocul românesc nu mai ține loc de competență (PressHub)
Eșecul Schengen este în principal al politicienilor aflați acum la guvernare în România. Și a lui Klaus Iohannis, ca responsabil constituțional pentru politica externă a țării.
De ce spun că este mai ales un eșec al politicienilor și diplomaților români? În primul rând pentru că au umflat stupid importanța acestui moment. Convinși că, de data aceasta, vom fi primiți ușor în Schengen, datorită contextului geopolitic, liderii PSD și PNL au plusat crezând că se vor putea folosi electoral de succesul pe care îl credeau garantat, notează jurnalistul Răzvan Chiruță.
Se și vedeau jubilând la masa victoriei, servindu-se după bunul plac din voturile românilor recunoscători că ajung la plaja în Grecia fără să mai piardă 2 ore la Makaza.
Doar că nu au văzut drobul de sare. Care a fost Austria.
Poziția guvernului Austriei nu ar fi trebuit să fie o surpriză pentru ministrul român de Externe, de exemplu, că doar asta e meseria lui. Nu ar fi trebuit să fie o surpriză pentru Emil Hurezeanu, ambasadorul nostru la Viena, care în urmă cu două zile lansa un „strigăt de ajutor” către președintele Austriei.
Strigăt de ajutor? Începuse un război în România și noi nu știam? Așa se negociază mai nou, după standardele românești, cu „strigăte de ajutor”?
Nu ar fi trebuit să fie o surpriză pentru președintele României, care mai și cunoaște limba germană, la o adică, pentru premierul României sau pentru ministrul de Interne, că doar se pregăteau intens pentru Consiliul JAI în care se vota tocmai chestiunea Schengen.
Citiți articolul de opinie pe pagina PressHub.
Reacțiile BCR și Raiffeisen, bănci cu acționariat austriac, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: surprindere și regret (Republica)
Banca Comercială Română (BCR) și Raiffeisen Bank, instituții bancare cu acționariat austriac, au reacționat joi, după ce după ce Austria a votat în Consiliul European JAI împotriva accederii României și Bulgariei în spațiul Schengen.
Grupul financiar austriac Erste, care deține Banca Comercială Română (BCR), a transmis, prin vocea CEO-ului Willi Cernko, că „regretă rezultatul votului de astăzi în Consiliu”.
Sergiu Manea, CEO-ul Grupului BCR, operat de Erste Bank, spune că instituția bancară pe care o conduce va continua să sprijine economia României și să susțină aderarea României la Schengen.
Și Raiffeisen Bank, controlată de grupul austriac Raiffeisen Bank International (RBI), a reacționat după votul în JAI, printr-un comunicat postat pe contul de Facebook al instituției bancare.
„În contextul votului negativ pentru aderarea României la spațiul Schengen, nu suntem în măsură să comentăm asupra deciziilor cu caracter politic, mai mult decât că ne arătăm surprinși de această decizie…”.
Republica consemnează postările pe larg.
Forța de muncă, la vamă, destinația de vacanță, în Schengen (Ziarul Financiar)
BMW nu mai aşteaptă aderarea la Schengen şi vrea să recruteze ingineri din România.
BMW Group vrea să atragă şi forţă de muncă din România pentru uzina de la Debrecen, o investiţie de 3 miliarde de euro compusă atât dintr-o unitate de producţie pentru maşini electrice dar şi cu o fabrică de baterii pentru acestea. Este pentru prima dată când oficialii BMW afirmă cu subiect şi predicat faptul că sunt interesaţi de forţa de muncă din România.
Croaţia, destinaţia preferată de vacanţă pentru germani şi austrieci, va adera la spaţiul Schengen în 2023, în timp ce România, furnizor de forţă de muncă şi destinaţie de investiţii în producţie pentru Bosch şi Continental, „mai stă o tură“.
Citiți mai mult în Ziarul Financiar.
Ce urmează după votul pe Schengen. Pașii care pot fi făcuți de România (Adevărul)
Scenariile privind un nou vot de aderare la Schengen arată că într-o situație aproape excepțională s-ar putea întâmpla acest lucru în acest an. Variantele cele mai realiste sunt însă cele legate de un vot în 2023.
Procedura cea mai rapidă a fost exprimată de Victor Negrescu, eurodeputat PSD. „Încă se mai poate schimba ceva, dacă subiectul este ridicat în Consiliul European de săptămâna viitoare (din 15 decembrie, n.r.). Adică, șefii de stat și de guvern să discute această tematică, să vină cu o altă perspectivă asupra aderării României la spațiul Schengen. Trebuie ca România să solicite acest lucru și ca președinția cehă a Uniunii și președintele Consiliului European să sprijine acest demers.
Gheorghe Falcă, eurodeputat PNL, a vorbit de faptul că e posibil ca la Consiliul European să fie cerută pregătirea unui vot, dar nu rapid, ci în martie, următoarea întâlnire calendaristică a JAI. „Consiliul JAI din martie (n.r. – nouă încercare), dar să fim sinceri. Până în martie avem de sprijinit la nivel european cele cinci condiții din JAI”, a precizat Falcă, referitor la unele condiții pe migrație puse de Austria.
Corina Crețu, europarlamentar Pro România, s-a declarat sceptică privind rezolvarea situației în prima parte a anului 2023. „Austria s-a opus in mod deschis aderării României. Este o zi trista pentru Romania. Mai avem speranta Consilului Uniunii Europene din 15 decembrie. Cred ca se cuvine, totusi, sa multumim Președinției Cehe a Uniunii Europene, care ne-a sprijinit foarte mult in ultimele sase luni. Președinția Suediei, care începe de la 1 Ianuarie, nu intenționează sa mai pună pe agenda Președinției sale acest subiect. Apoi, de la 1 Iulie 2023, ne poate reveni speranta, pe timpul Președinției Spaniole a Uniunii Europene, care susține pe deplin intrarea României in spațiul Schengen. Drept consecință, accesul nostru este blocat pentru moment. O zi nefasta pentru Romania, pe care romanii nu o merită”, a afirmat Crețu pe Facebook, citată de Adevărul.
Citiți articolul original pe
