Mizele majore ale României la summitul extraordinar al NATO (G4Media)

nato meeting

Mizele majore ale României la summitul extraordinar al NATO: crearea unui pivot de securitate la Marea Neagră și creșterea masivă a prezenței permanente NATO (G4Media)

Invazia rusă în Ucraina a transformat Marea Neagră în cel mai fierbinte punct al planetei în 2022. Încă din 2008, de la invazia rusă în Georgia, România avertizează partenerii din NATO și UE că trebuie să-și recalibreze poziția față de această regiune. România are acum ocazia reală să provoace o reașezare a posturii NATO și, ca o consecință logică, să atragă pe teritoriul său mai multe trupe și echipamente militare permanente care să ofere o protecție reală, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.

De altfel, acestea sunt cele două mize mari ale României la summit-ul NATO de joi, din Bruxelles, un summit extraordinar la care participă și președintele Joe Biden:

  1. pregătirea unei schimbări semnificative a posturii de apărare a NATO la Marea Neagră, ce ar urma să fie finalizată la summitul din iunie de la Madrid. Noua postură ar urma să transforme Marea Neagră și statele din jurul său în punct-cheie pentru postura defensivă a țărilor aliate
  2. o decizie prin care în România să fie trimise mai multe trupe și echipamente militare permanente.

România are atuuri în lupta diplomatică. E un aliat de încredere al NATO: a trimis trupe acolo unde a fost nevoie, a crescut constant cheltuielile de apărare, Iohannis a anunțat rapid după începerea invaziei că România crește de la 2% din PIB la 2,5% bugetul pentru securitate, și în general a furnizat securitate în regiunea. În plus, în comparație cu Ungaria ori Bulgaria, ambele dependente politic și/sau economic de Rusia, România e cu adevărat un pilon de stabilitate al NATO în regiune.

Pe larg, pe G4Media.ro.

Războiul sudează relația româno-americană (Adevărul)

Ziarul publică explicațiile unui fost diplomat, expert la Princeton, despre modul în care influențează conflictul din Ucraina implicarea americanilor în zona Mării Negre.

Nadia Crişan, director executiv la Princeton University şi fost diplomat român la Washington, consideră că relaţiile româno-americane au ajuns la un maxim istoric şi spune că, după terminarea războiului din Ucraina, americanii vor fi interesaţi de securizarea Mării Negre şi de investiţii în energia regenerabilă.

În contextul războiului din Ucraina, va crește și prezența militară americană în România, fiindcă responsabilii din SUA au realizat cât de importantă această zonă.

Continuarea în Adevărul.

Ambasadorul Rusiei la București: „Ucrainenii care negociază acum cu Federația Rusă nu reprezintă pe nimeni și nu controlează nimic” (Libertatea)

Într-un interviu acordat publicului Libertatea, ambasadorul Valeri Kuzmin este sceptic în legătură cu un rezultat rapid al negocierilor de pace, din cauza faptului că „trebuie să înțelegem că la Kiev, șefii nu sunt ucraineni”, susține el. În concepția țării sale, cele care controlează partea ucraineană sunt Statele Unite. Și tot Occidentul, NATO sunt responsabili că s-au creat „naziștii care vă plac dumneavoastră” (“liubimîi vami”), așa cum a răspuns acuzator ambasadorul Federației Ruse la o întrebare a reporterilor Libertatea.

Și dacă Zelenski ar capitula? (SpotMedia)

E o întrebare adesea pusă: nu ar trebui ca Zelenski, ca Ucraina să capituleze, să facă niște concesii teritoriale numai pentru a pune capăt măcelului?

Ucraina are în față un terorist dement care vizează în principal civilii și obiectivele civile, ca să distrugă, ca să pună presiune maximă, ca să se răzbune, pentru că e un scelerat.

Iar rezistența Ucrainei îl scoate din minți tot mai tare și îl împinge la atrocități tot mai mari.

În aceste condiții, nu ar fi mai înțelept ca Ucraina să înceteze rezistența, să-și salveze oamenii, să înceapă reconstrucția?

Aparent, da. Dar tocmai pentru că este vorba despre Putin, răspunsul e NU.

Dacă Putin va ieși învingător din acest război, victoria îi va amplifica pofta de sânge, teritorii, putere. Și va fi dobândit și rețeta invincibilității – masacrul.

Dacă azi Ucraina va accepta să cedeze teritorii, armată, statut nu înseamnă că va fi în siguranță. Înseamnă doar că peste un timp, când va avea chef sau nevoie politică, sub orice pretext, Putin o va invada din nou și va începe să-i măcelărească civilii, știind că aceasta este rețeta anihilării rezistenței.

Și rețeta va fi apoi valabilă pentru oricare alt stat la care va pofti Putin. Și va pofti, fără îndoială…

Ucraina este așadar condamnată la rezistență cu tot suportul NATO, așa cum este el acum. Dacă renunță își pierde identitatea. Este încercarea tragică din care se forjează o națiune care nu are decât opțiunea victoriei, scrie Ioana Ene Dogioiu.

Integral pe SpotMedia.

O lună de la începerea războiului: cum s-au mişcat pieţele şi ce urmează (Ziarul Financiar)

De la izbucnirea conflictului armat în Ucraina, prin trimiterea de trupe ruseşti în aşa-zisa operaţiune specială de demilitarizare, pieţele au reacţionat abrupt, iar ultima lună a fost caracterizată de o volatilitate ridicată. Unele sectoare sau active au avut de câştigat, iar în cazul altora s-a resimţit impactul negativ al situaţiei geopolitice, alături de criza din energie şi inflaţia ridicată.

Din 23 februarie 2022, când în lume nu era nicio ştire despre război, şi până la 23 martie, indicele principal BET al Bursei de la Bucureşti a înregistrat o scădere de 4,3%, declinul fiind mai accentuat la jumătatea acestui interval de timp, arată calculele ZF pe baza datelor de la BVB.

Între timp tona de grâu e cu 34% mai scumpă, prețul nichelului a urcat cu 32,7%, aluminiul s-a scumpit cu 8,6%.

Ajutoare de stat de până la 2 mil. euro pentru companiile afectate de scumpirea energiei. 50 mil. euro pentru producătorii de aluminiu și îngrășăminte (CursDeGuvernare)

Comisia Europeană a decis ca statele membre UE pot acorda ajutoare companiilor pentru scumpirea energiei, inclusiv prin subvenții directe, de până la 2 milioane de euro pentru un beneficiar afectat, dar care pot ajunge la 50 de milioane de euro pentru producătorii de aluminiu și de îngrășăminte.

Ajutoarele de stat pentru companiile afectate de criza ucrainiană în alte moduri, inclusiv ca urmare a sancțiunilor impuse de UE, se vor ridica la cel mult 400.000 de euro, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, citat de CursDeGuvernare.

Acest din urmă tip de ajutoare „nu trebuie să fie legat de o creștere a prețurilor la energie, deoarece criza și măsurile restrictive împotriva Rusiei afectează economia în mai multe moduri, inclusiv prin întreruperi fizice ale lanțului de aprovizionare”, spune sursa citată.

Adauga Comentariu

E-mailul dvs. este în siguranță la noi.

ALȚII AU CITIT ȘI...

Sign In Prin Galati

Autentificare sau înregistrare prin utilizarea contului dvs. social nu este activă.

sau

Vei primi detalii contului pe email.

Resetati Parola