Kamala Harris vine azi la București, în plin război. Rusia are tancuri, România are democrație (Libertatea)

kamala harris

Kamala Harris, vicepreședintele Statelor Unite, vine azi la București, în plin război, când nu doar Ucraina este amenințată. Rusia are tancuri. România are democrație (Libertatea)

Vicepreşedinta Statelor Unite Kamala Harris ajunge vineri la Bucureşti, pentru o vizită care are menirea de a asigura România de sprijinul ferm al Washingtonului, în plin război în Ucraina.

Harris va discuta despre acest sprijin concret cu Klaus Iohannis și va transmite mesaje publice de susținere atât pentru România și ceilalți membri NATO de pe flancul estic, cât și pentru Ucraina, care a reușit să reziste timp de două săptămâni unei invazii militare rusești.

Vizita lui Harris este parte a unei ofensive diplomatice americane, care a inclus un turneu al secretarului de stat Antony Blinken prin șase țări europene, inclusiv Republica Moldova și statele baltice.

Harris va fi primită în jurul orei 14.00 la Cotroceni, pentru discuții cu președintele Iohannis, iar cei doi vor susține mai apoi declarații de presă comune.

În prealabil, vicepreședinta SUA s-a întâlnit joi la Varșovia cu președintele polonez Andrzej Duda și cu premierul Mateusz Morawiecki, dar și cu refugiați ucraineni sosiți în număr mare în Polonia.

„Statele Unite sunt pregătite să apere fiecare centimetru din teritoriul NATO. Statele Unite iau în serios faptul că un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”, a asigurat ea.

„Ceea ce ne obligă este indignarea morală pe care o simt toate națiunile civilizate atunci când ne uităm la ceea ce se întâmplă: bărbați, femei, copii, bunici nevinovați, bunici care fug”, a spus Harris, cu referire la efectele războiului din Ucraina.

Ea a adăugat că în Ucraina sunt în curs de desfășurare „atrocități de proporții imaginabile”.

România are una dintre cele mai sigure poziţii faţă de importurile de petrol: o treime din necesar e produsă local. La nivelul UE dependenţa este de 96% (Ziarul Financiar)

România are una dintre cele mai sigure poziţii în ceea ce priveşte alimentarea pieţei interne cu petrol, aproape o treime din necesar fiind asigurată de către OMV Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze. În plină panică privind siguranţa alimentării cu carburanţi, România are un atu aproape unic la nivel european, o producţie internă pe care se poate baza, a treia cea mai mare din UE, şi trei rafinării locale.

Astfel, la nivelul anului 2020, gradul de de­pendenţă a României faţă de impor­tu­rile de petrol era de 68%, doar Danemarca, al doilea producător de petrol la nivelul UE, având o dependenţă mai redusă de im­porturi, de 51%, arată statisticile Comisiei Eu­ropene.

La nivelul UE, dependenţa de impor­tu­rile de petrol este de circa 96%, după cum ara­tă statisticile Comisiei Europene afe­ren­te anului 2020. În total, la nivelul UE se pro­duc circa 18,7 milioane de tone de petrol, Italia, Danemarca şi România având cele mai mari con­tribuţii, dar se importă peste 440 de mi­lioa­ne de tone de petrol, din care 113 de mi­lioane de tone vin numai din Rusia.

Aceste informaţii, alături de asigurările da­te de autorităţi privind existenţa sto­cu­rilor de produse petroliere, ar trebui să cal­meze lu­crurile, cel puţin pe plan intern, scrie ZF.

ANPC a controlat ieri peste 70 de staţii de carburant și a dat amenzi de 370.000 de lei, după isteria de miercuri seară, când mulți români s-au îmbulzit la benzinării de teamă că prețul carburanților ar urma să crească brusc în contextul războiului din Ucraina.

Înapoi la facultate peste noapte. Piesă de teatru absurd în trei personaje: ministrul incoerent, studentul panicat și rectorul blazat (PressOne)

Luni seara, studenții români s-au trezit pe nepusă masă cu anunțul Ministrului Educației: odată ce se ridică starea de alertă, adică miercuri, urmează să se întoarcă la cursuri față în față.

În realitatea pe care Ministerul Educației pare că o vede doar atunci când asociațiile de studenți și comunitatea academică se revoltă, universitățile din România trec acum printr-o „perioadă de tranziție”.

O perioadă neprecizată de timp în care se desfășoară în continuare cursuri online, deși acestea nu mai au niciun fel de bază legală și în urma căreia universitățile trebuie să-și asume „obligația de recuperare a activităților didactice până la finalul semestrului II”, deși nimeni nu știe ce înseamnă asta.

„Noi nu luăm hotărârile pe genunchi”, explică pentru PressOne rectorul Universității din București, Marian Preda. „Ce instituție publică își imaginează că dă o decizie peste noapte și instituții extrem de complicate, cu o diversitate mare și mase mari de oameni, se vor conforma? În UB sunt 34 de mii de studenți și 2500 de angajați”, continuă el.

O bună parte dintre acei studenți sunt împrăștiați prin țară, au făcut cursurile online, de acasă, și își vor căuta acum un loc la cămin. În plus, la fel ca multe universități din țară, UB a pus la dispoziție locuri pentru refugiați din Ucraina. Însă nu ei sunt problema, ne asigură rectorul. Sunt numai 300 și sunt cazați într-un cămin care era în renovare.

Ce a vrut să spună inginerul metalurg Cezar Preda, noul director adjunct al ICR Paris? ”Cultura noastră are valențe nu numai literare, de arte, muzicale, are și valențe tehnice, de informatică, de inteligență artificială”/ ”Suveranitatea noastră, a României, este absolut importantă să o facem în domeniul culturii, pentru că, în altă parte, nu” (G4Media)

Numirea recentă a lui Cezar Preda și a lui Victor Paul Dobre, doi ingineri trași pe linie moartă din politică, în posturi de conducere la filialele Institutului Cultural Român (ICR) din Paris și Lisabona a reprezentat o veritabilă surpriză deoarece, în mod tradițional, în astfel de funcții ajungeau persoane din mediul cultural – artiști, scriitori etc.

G4Media l-a contactat pe Cezar Preda, cel care va ocupa postul de director adjunct al ICR Paris, iar discursul acestuia nu face decât să dea apă la moară criticilor. El însuși recunoaște că le-a spus celor din PNL care i-au făcut propunerea că ”va fi o problemă”, dar contraatacă tăios: ”Există în mediul nostru cultural o anumită bulă, un anumit cocon, care nu privește cu ochi buni nimic din afară.”

În vârstă de 63 de ani, Preda are diplomă de inginer în profilul metalurgie – specializarea turnătorie de la Institutul Politehnic Bucureşti și de economist de la Academia de Studii Economice – Centrul Teritorial Buzău, localitatea de domiciliu.

Deține un doctorat în ştiinţe inginereşti, obținut de la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, în 2010. Între 1997 și 2003 a fost director general al firmelor publice de salubritate din Buzău și București, din 2004 până în 2020 fiind deputat PD, PDL și PNL.

Adauga Comentariu

E-mailul dvs. este în siguranță la noi.

ALȚII AU CITIT ȘI...

Sign In Prin Galati

Autentificare sau înregistrare prin utilizarea contului dvs. social nu este activă.

sau

Vei primi detalii contului pe email.

Resetati Parola