România are 8 cazuri de infectare cu Omicron, iar numărătoarea continuă (Adevărul)
Un nou caz de infectare cu varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 a fost confirmat la un bărbat din Maramureş, cu istoric de călătorie în Nigeria. Acesta se află în izolare, iar starea lui de sănătate este bună“, transmite Ministerul Sănătății. Bărbatul este vaccinat anti-COVID-19 cu schema completă.
Numărul total al infectărilor cu această tulpină a ajuns la 8.
Varianta Omicron este de 4,2 ori mai transmisibilă în stadiul iniţial decât varianta Delta, potrivit unui studiu al unui om de ştiinţă japonez, care consiliază Ministerul Sănătăţii de la Tokyo.
La nivel global, există îngrijorări cu privire la faptul că tulpina Omicron ar putea afecta lumea mult mai mult decât a făcut-o tulpina Delta, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat că ar putea exista „consecinţe grave“ ale răspândirii necontrolate a acesteia. Totuşi, o creştere a cazurilor în Africa de Sud, ca urmare a apariţiei variantei Omicron, nu a copleşit încă spitalele, ceea ce a condus la un oarecare optimism că poate provoca numai boli uşoare. Companiile Pfizer şi BioNTech au spus săptămâna trecută că o doză de rapel a vaccinului lor anti-COVID ar putea întări protecţia împotriva tulpinii.
Între timp, în România, autorităţile se pregătesc pentru vaccinarea copiilor. Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a afirmat că platforma de programare a fost optimizată pentru vaccinarea copiilor între 5 şi 11 ani, iar aceştia vor fi vaccinaţi în 214 centre. Deocamdată, nu este cunoscută data când vor sosi dozele necesare pentru vaccinarea acestora.
Ministrul „Habarnam”: de ce Florin Roman nu are ce căuta în fruntea Cercetării (PressOne)
Niciodată până acum la ministerul dedicat Cercetării, când acesta a fost desprins de Educație, nu a fost numit un politician fără absolut nicio legătură cu cercetarea științifică.
Florin Roman, acuzat de ziarul Libertatea că a plagiat în disertația de master, susține că lipsa lui de competențe privind cercetarea științifică e un avantaj: „din punct de vedere al integrității, eu garantez că nu am niciun fel de afaceri în domeniu”.
Demiterea lui Roman din Guvern ar crea un precedent care ar putea declanșa un nedorit principiu al dominoului: în ultimii zece ani, nicio persoană cu funcție publică nu a părăsit-o în momentul apariției probelor de plagiat.
Primul test: va înainta ministrul Roman spre legiferare Codul Național de Etică în cercetarea științifică?
Cazul de plagiat din lucrarea de disertație a liberalului Florin Roman, noul ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, este mult mai grav decât pare la prima vedere.
Sunt două aspecte la care trebuie să ne uităm pentru a înțelege mai bine relevanța dezvăluirilor făcute în ultima săptămână de colegii de la Libertatea:
- competența și minciuna;
- moralitatea și plagiatul.
„Plagiatul reprezintă furt intelectual și este inacceptabil ca, în fața unor probe concludente, persoanele acuzate să nu facă un pas în spate, după cum se întâmplă în democrații consolidate”, a spus președintele Klaus Iohannis într-o declarație de presă din 30 iulie 2021.
Integral pe portalul Press One.
Procesul Colectiv. Infecțiile nosocomiale nu sunt corelate cu decesele (Libertatea)
Procesul Colectiv se apropie de final, odată cu ultimele pledoarii ce vor fi rostite în sala de judecată a Curții de Apel Bucureşti în zilele de 17, 20 şi 21 decembrie 2021. Acest proces nu privește îngrijirea din spitale, ci circumstanțele incendiului și rolul autorităților în aprobările clubului. Dar la dosar sunt și documentele medicale, iar Libertatea a intrat în posesia tuturor rapoartelor de necropsie. Documentele arată cum, nici după 6 ani, nu este recunoscut rolul germenilor nosocomiali în decese, concluziile medicilor legiști nefăcând nicio corelare între infecții puternice – sepsis – moarte.
Într-un singur caz, medicul legist a scris că „moartea s-a datorat unor arsuri complicate cu sepsis în evoluția căruia a intervenit o insuficiență multiplă de organe și sisteme”. Doctorul a enumerat și bacteriile, însă fără să indice relația de cauzalitate între acestea și deces.
Dintre cei 64 de oameni care au decedat în urma incendiului din Clubul Colectiv, produs în seara de 30 octombrie 2015, 27 de victime au murit pe loc. 37 au supraviețuit focului. Patru au murit după câteva zile, cu arsuri foarte grave.
Cele 33 de victime rămase inițial în viață au decedat într-un interval cuprins între o săptămână și patru luni și jumătate de la incendiu. Pacienții și-au pierdut viața în spitalele din țară sau din străinătate, unde fuseseră transferați. Dintre aceștia 33, pentru 23 există, la dosarul procesului Colectiv, documente medicale care atestă infecții nosocomiale multirezistente la antibiotice, lucru pe care părinții și rudele îl susțin de șase ani.
Întrebare fără răspuns: Câţi bani a înghiţit sistemul centralizat de încălzire în ultimul deceniu? (Ziarul Financiar)
Cu preţul gazului care galopează din record în record şi cu emisiile de CO2 care urmează acelaşi traseu, companiile care sunt active în zona de încălzire centralizată trec prin cea mai grea iarnă din istorie, mii de apartamente, şcoli, spitale sau chiar Palatul Parlamentului stând în frig sau primind căldură cu ţârâita.
Câţi bani s-au pompat însă în ultimul deceniu în acest sistem falit? La nivel central, nimeni nu ştie, dar chiar ieri peste 476 mil. lei au plecat din Fondul de Rezervă al statului către primării şi pentru subvenţii la căldură.
„Referitor la solicitarea dvs. vă comunicăm că informaţiile solicitate nu sunt de competenţa Ministerului Finanţelor şi vă sugerăm să vă adresaţi Ministerului Energiei“, au răspuns solicitării ZF reprezentanţii Ministerului Finanţelor privind valoarea anuală a subvenţiilor plătite de statul român, în ultimii 10 ani, pentru sistemul centralizat de încălzire.
Ministerul Energiei nu a răspuns solicitării ZF.
Mai departe, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) nu au datele legate de subvenţii, ele regăsindu-se regăsidu-se de fapt în bugetele autorităţilor publice locale.
„Sunt fonduri pentru investiţii, dar nu şi primari care să facă treaba. Asta e partea şocantă.“
Citiți articolul original pe
